Cu aproape 2 luni în urmă democrații de la Chișinău au introdus în spațiul public așa-numitul concept de „decriminalizare a infracțiunilor economice”, descris într-un proiect de lege. Liderul partidului, ministrul Justiției și premierul au promis, pe rând, că îmbunătăţirea mediului de business este o prioritate a actualei guvernări. Astfel că, la scurt timp, în Guvern a ajuns documentul pentru aprobare, fără însă ca cineva să cunoscă despre elaborarea lui. În ultima ședință a Guvernului însă, de pe 13 decembrie, prim-ministrul Pavel Filip a cerut amânarea aprobării proiectului de lege, decizia fiind luată după o discuție cu șeful Delegației UE în Republica Moldova, Peter Michalko.
Între timp, o serie de organizații non-guvernamentale au atenționat asupra faptului că în ciuda scopului propus – de sporire a climatului investițional, atragere a investițiilor străine și reducere a presiunii asupra mediului de afaceri din partea instituțiilor de forță – documentul ar submina de fapt lupta cu corupția și investigarea fraudelor economice comise anterior.
Cum a apărut proiectul de lege
La 31 octombrie 2017, Ministerul Justiției a remis spre coordonare proiectul de lege. Până la această dată, despre elaborarea acestuia nu au știut decât autorii documentului. În proiect se propune modificarea unui șir de legi, printre care Codul penal, Codul de procedură penală, Legea privind SIS, cea privind CNA etc. Despre acest proiect am mai scris anterior, atrăgând atenția asupra unor erori:
„Scopurile ascunse” ale proiectului
În ziua în care proiectul a fost propus pentru includerea în ordinea de zi a Guvernului, o serie de organizații au semnat un apel în care atrăgeau atenția că proiectul este un pericol în lupta cu corupția. Printre semnatari se numără ONG-uri cunoscute, precum ADEPT, API, Expert-Grup, CAPC, CIJ, CRJM, IDIS „Viitorul”, IPP sau Transparency International. Acestea au subliniat că printre prevederile propuse se numără un nou temei de scutire de răspundere penală, un nou temei de suspendare a executării pedepsei cu închisoarea, interzicerea arestării persoanelor pentru crime sancționate cu mai puțin de 5 ani de închisoare, lărgirea competenței Procuraturii Anticorupție și creșterea numărului cauzelor penale date în competența exclusivă a procurorilor. Textul apelului poate fi citit aici.
Autorii apelului cred că amendamentele proiectului de lege pot avea o serie de implicații negative asupra mediului financiar-bancar, asupra reformelor demarate în sector sau chiar asupra intenției potențialilor investitori strategici de a veni în țara noastră.
Proiectul de facto interzice arestarea persoanelor acuzate de infracțiuni economice. Atragerea investițiilor nu poate fi obținută prin acordarea de facilități escrocilor. Din contra, aceasta va trimite și un semnal de descurajare oamenilor de afaceri de bună credință. Mai mult ca atât, un stat care a fost victima unei fraude bancare imense și a numeroaselor atacuri de tip raider ar trebui, din contra, să înăsprească sancțiunile pentru astfel de abateri, descurajând orice noi tentative de acest gen – din apelul ONG-urilor.
Organizațiile semnatare se întreabă de ce investigarea cauzelor de corupție mică, care acum este în sarcina CNA, este dată în competența exclusivă a procurorilor anticorupție, odată ce se dorește facilitarea mediului de afaceri. „Aceasta le va distrage atenția de la cauzele de mare corupție și va mări și mai mult volumul de muncă al procurorilor anticorupție, zădărnicind lupta cu marea corupție”, argumentează semnatarii, care cer autorităților să creeze un grup de lucru reprezentativ, cu implicarea tuturor părților interesate, inclusiv a societății civile, partenerilor de dezvoltare și a mediului de afaceri pentru a elabora soluții legislative pentru problemele reale cu care se confruntă mediul de afaceri.
Plahotniuc și Filip nu cedează?
Pavel Filip a explicat în debutul ședinței de Guvern de miercurea trecută că nu acceptă proiectul pentru a fi aprobat după o discuție cu ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko. Cu toate acestea, premierul a dat de înțeles că documentul va ajunge în Parlament pentru a fi votat în două lecturi până la sfârșitul anului. „Sunt exprimate mai multe îngrijorări. Pentru mine nu este clar, pentru că este o reformă mult așteptată, solicitată de fiecare dată când am avut întrevederi cu mediul de afaceri. Știu că ați avut dezbateri, dar propun să nu ne grăbim, să mai avem o discuție”, a spus Filip. Șeful Guvernului a precizat că miniștrii vor reveni la acest document săptămâna viitoare: „Sunt sigur că este o inducere în eroare. Nu înțeleg unde sunt îngrijărori. Eu zic mai bine să luăm o pauză, să mai avem dezbateri largi, să mai auzim încă o dată ce spune mediul de afaceri. Și poate o să reușim să convingem și colegii din Parlament ca să grăbim și să fie votat în două lecturi”.
Coincidență sau nu, dar în aceeași zi, la Chișinău a avut loc așa-numita Gală a Antreprenorilor Asociației Oamenilor de Afaceri din Moldova. Asociația Oamenilor de Afaceri din Moldova a fost fondată de actualul lider al PD, Vlad Plahotniuc. Adresându-se oamenilor de afaceri prezenți la Casa Sărbătorii, Vlad Plahotniuc a accentuat faptul că vor fi luate în continuare măsuri în favoarea business-ului, vorbind despre nevoia de excludere a potențialelor abuzuri ale organelor de drept. „Chiar în zilele următoare Guvernul va aproba un proiect de lege pentru aceasta. Există unele speculații privind acest proiect și chiar unii dintre partenerii noștri de dezvoltare ezită să-l susțină. Avem nevoie de suportul vostru, al oamenilor de afaceri, pentru acest proiect. El este util și guvernării, și dumneavoastră. Suntem interesați să existe o colaborare onestă și directă între business și guvernare”, a spus democratul.
Noi ne-am dorit să obținem un comentariu de la șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, în privința acestui subiect. Întrebarea noastră pentru Peter Michalko, adresată prin intermediul Departamentului Media a companiei care intermediază comunicarea cu oficialii europeni, era dacă ambasadorul i-a cerut lui Filip să nu fie aprobat acest proiect în Guvern și care este recomandarea UE privind această inițiativă. De asemenea, am solicitat să ni se comunice care ar fi reacția ambasadorului UE în cazul în care proiectul va trece totuși de Guvern și va fi votat în Parlament. Până azi dimineața moldNova.eu nu a primit un răspuns, deși între timp Peter Michalko a fost prezent la o emisiune televizată.
În toată această perioadă, mai multe surse media au tirajat, în contrast cu declarațiile anti-proiectul privind „decriminalizarea infracțiunilor economice”, mai multe declarații ale reprezentanților mediului de afaceri. Spre exemplu, Moldpres a difuzat o știre în care îi citează pe președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, preşedintele Asociației Patronale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din Moldova, directorul companiei industriale „INTROSCOP”, specializată în producerea cablajelor și modulelor electrice pentru industria auto, directorul Institutului Economiei de Piaţă, toți spunând același lucru: inițiativa Guvernului este una pozitivă şi aşteptată de mediul de afaceri.
Hai totusi sa examinam situatia din punct de vedere obiectiv, dacă un agent economic, care din careva motive ajunge să intre-n incapacitate de plata a transelor de credit, il bagam la duba lasind si banca-n prejudiciu, locuri de munca distruse și totodata o viata de om dupa gratii? Sau totusi e mai logica decriminalizarea, astfel ca i se ofera o adoua sansa, sa redezvolte business-ul sa se mentina pe linia de plutire să recreasca si sa ramburseze prejudiciu, mentinind aportul la bugetul statului, locurile de munca etc?
Ce tine de economie, pot sa va spun ca, prognoza economică pentru acest an este pozitivă. Astfel, creșterea economică este estimată la circa 4% și pentru 2017 (cifră este coordonată cu FMI și confirmată de Banca Mondială care a revizuit în creștere prognoza pentru acest an, de la 2,8% la 4%).
Plahotniuc mereu stie sa negocieze astfel incit in final Moldova sa aiba cele mai mari beneficii. Cred ca si de data asta se va obtine un rezultat cit mai bun pentru Moldova.
Depinde si de infractiune. De exemplu aceasta lege nu se refera si la fraudele bancare asa ca putem sa stam linistiti caci Plton si Filat isi vor ispasi pedeapsa pina la urma.
Plaha niciodata nu cedeaza