Cultura în Republica Moldova este o cenușăreasă – o știe fiecare, o recunosc chiar și autoritățile fără a combate acest lucru. Cândva, fiecare sat sau oraș avea o casă de cultură, unde localnicii se adunau la o șuetă sau veneau să vadă un film artistic. De-a lungul anilor, acestea au fost vandalizate, iar acolo unde au rezistat, astăzi angajații caselor de cultură sunt nevoiți să lucreze în frig, fără condiții de lucru și cu salarii de 1.200 de lei. În ultimii ani, autoritățile locale s-au gândit că moldovenilor le-ar prinde bine un pic de cultură, motiv pentru care au început o resuscitare funcțională a caselor de cultură. Dar mai este mult până departe.
Cultura, ruinată de indiferență
Unele edificii culturale din Moldova au fost reparate, iar cele mai multe case de cultură se află într-o continuă renovare cosmetică, activează fără încălzire în timpul iernii și nu au suficiente scaune. Iar la proiectoare pentru derularea filmelor sau sisteme de sonorizare nici nu visează, cu greu mai cumpără câte un microfon, două boxe pentru sunet și costume tradiționale pentru colectivele folclorice.
Deoarece săptămâna a început cu Ziua Națională a Culturii, am încercat să facem o radiografie a caselor de cultură din țara noastră, cu scopul de a afla cât de bine au fost reformate, câți bani publici alocă primăriile și cum o mai duc oamenii care lucrează în domeniul culturii din Republica Moldova. Vorbind cu șefii direcțiilor de cultură din raion sau cu directorii caselor de cultură din sate, am aflat ceea ce nu a fost vreodată o noutate – astăzi cultura este lăsată de izbeliște, tinerii pleacă din sat, iar puținii colaboratori ai caselor de cultură reanimează atmosfera din localități. De obicei, rutina zilnică a localnicilor este tulburată în perioada sărbătorilor sau atunci când au loc festivaluri regionale. În unele case de cultură din țară se desfășoară cercuri de muzică, dans și sunt organizate șezători. Cei care au fost mai isteți, după perioada sovietică, au păstrat proiectorul vechi, iar astăzi arată filme.
„Eu am fost mecanic de cinema și directorul casei de cultură. Sunt singurul care am păstrat video proiectoarele. În fiecare duminică derulez câte două filme pentru copii. Am discuri vechi, dar iau filme de pe internet, în limba română. Un bilet la film costă 3 lei. Vreau să cumpăr niște microfoane, deoarece am niște copii care-mi spun că vor să cânte și să danseze. Noi suntem în renovare toată vremea. Noi nu stăm pe loc, mai adăugăm ceva, facem ceva. Recent am cumpărat costume populare”, povestește Valeriu Adam, directorul Casei de Cultură din satul Boldurești, raionul Nisporeni.
Oamenii de cultură lucrează în frig
În raionul Nisporeni există 30 de case de cultură, dintre care doar șase se încălzesc integral cu gaz. Restul 24 de case de cultură au câte un reșou electric sau o sobă pe lemne și reușesc să încâlzească doar un birou. Scena și sala caselor de cultură nu se încălzesc deloc în perioada iernii, deoarece costă mult, ne spune Aurelia Andronache, șefa Secției cultură și turism a raionului Nisporeni. Casele de cultură duc lipsă de specialiști, deoarece nimeni nu vrea să lucreze cu un salariu de 1.000-1.200 de lei. „Un director de casă de cultură are un salariu mai mic decât un paznic. El alege: lucreză cu un salariu de 1.000-1.200 de lei sau stă acasă și primește ajutor social. Nu avem specialiști. Tinerii pleacă din sate. Rezultatul muncii unui director de casă de cultură nu se vede imediat. El trebuie să formeze un colectiv artistic, să muncească mult etc. Lucrul se vede în timp. Costume naționale nu au. Iarna este frig”, spune Andronache.
„Nicio activitate în sat sau raion nu se face fără noi. Chiar și la darea în exploatare a drumurilor ne implicăm și organizăm. Dar când apare necesitatea, atunci se taie bani în primul rând de la cultură”, adaugă Aurelia Andronache.
Casa de Cultură din satul Seliște, raionul Nisporeni, este avariată.
„Noi nu aducem venit”
O casă de cultură nu are menirea doar de a prezenta filme și concerte cu artiști autohtoni, dar mai trebuie să pregătească colective de teatru, ansambluri de muzică populară, să păstreze valorile naționale etc. Astfel, conducătorii caselor de cultură sunt supraîncărcați cu activități, subliniază Valentina Uța, șefa direcției cultură din cadrul Consiliului Raional Ștefan Vodă, care a ținut să ne vorbească despre problemele oamenilor de cultură din țara noastră.
„Nimeni nu întreabă oamenii de cultura cum o duc, cum fac repetiții noaptea cu artiștii amatori care mai au un serviciu. Nimeni nu se interesează de cultură. Noi nu ridicăm mâinele în sus, nu facem panică, nu protestăm. Noi suntem oameni pașnici. Jos pălăria pentru omul din cultură. Salariile sunt un dezastru. Nu avem cui ne plânge. Ce folos de legile astea care se fac? Care dotare tehnică? Avem case de cultură care nu se încălzesc. Stăm în frig. Nu avem mese și scaune. Vai de capul lucrătorului din cultură. Pentru cultură se dă 1% din bugetul fiecărei primării. Uneori se dau banii, iar apoi sunt redirecționați pentru alte obiective. «Noi nu aducem venit», așa ni se spune”, mărturisește indignată Valentina Uța.
În raionul Ștefan Vodă sunt 26 de case de cultură. În satele Marianca, Palanca, Cioburciu și Siminiovca nu sunt edificii culturale. În satele Carahasani și Feștelița se repara casele de cultură cu ajutorul României.
La sudul țării, în raionul Cahul, practic în fiecare sat există câte o casă de cultură. Însă edificiile din satele Libidenco și Moscovei sunt avariate. La fel ca în toată țara, casele de cultură din riaon duc lipsă de instrumente, sistem de sunet, proiector, costume populare, edificii renovate și încălzite.
Unii o duc mai bine…
Cea mai bună situație se află în orașul Strășeni. Casa de Cultură Strășeni este bine dotată, inclusiv cu proiector pentru filme, aparat de sunet performanat etc. „Noi în fiecare lună avem program. Cineastul Valeriu Jereghi a derulat filme. Avem concerte, festivaluri etc. La noi e foarte bine. Am cumpărat tot ce ne trebuie”, se laudă Radu Vasile, directorul Casei de Cultură Strășeni.
Casele de cultură din satele raionului Strășeni însă, nu au motive de laudă. Doar șapte din 34 de case de cultură se încălzesc iarna. Acestea nu au costume tradiționale, instrumente populare, scaune etc. „Dacă ar veni cineva să-i ajute, dar așa… Depinde cine e director și cum e conlucrarea cu autoritățile locale. Nu toate casele de cultură au scaune. Cine vine să lucreze cu un salariu de 1.200 de lei? Fiecare casă de cultură are câte un angajat, adică directorul, care nu are echipă”, precizează Ludmila Reuțoi de la Direcția cultură a Consiliului Raional Strășeni.
Sunetul muzicii
Microfonul și boxele sunt toată averea caselor de cultură din țara noastră. În raionul Călărași există 37 de case de cultură, dintre care cinci nu funcționează. „Ultima casă de cultură a fost construită în anii 1970. De atunci toate au nevoie de reparație. La Casa de Cultură Bravicea au schimbat geamurile, acoperișul, dar se încălzește doar cu o sobă. La Casa de Cultură din Sipoteni se organizează dansuri. În satul Dereneu și Vălcineț s-au reparat casele de cultură anul trecut. Cel mai strașnic e în satul Hârjauca, practic nu funcționează. Au câte un microfon și două boxe”, spune Eudochia Rusu, specialist principal în cadrul direcției cultură a Consililui Raional Călărași.
Cultură, doar pe timp de vară
Autoritățile au pregătit casele de cultură mai mult pentru perioada caldă a anului. În raionul Fălești, dintre cele 64 de case de cultură, circa 20 de edificii au fost reparate capital, iar altele 42 sunt în stare satisfăcătoare. O singură casă de cultură, cea din Gara Catranâc, este avariată, iar centrul cultural din satul Răuțel este în construcție nefinisată. Deși au fost reparate, doar 21 de case de cultură se încălzesc cu sobă, dar 43 dintre ele se încălzesc parțial sau deloc, arată datele prezentate de Direcția cultură a Consiliului Raional Fălești.
„În ultimul timp se dotează cu sisteme de sonorizare și costume populare. Nu avem mobilier. Dar față de acum 10 ani în urmă e mai bine. Pentru renovarea Palatului de Cultură „Mihai Volontir” din Fălești s-au cheltuit 3 milioane de lei. Bani au fost alocați din bugetul raional. Nu avem condiții pentru a proiecta filme”, menționează Grigore Buda, șeful direcției cultură de la Fălești.
140.000 de lei pentru cultura din orașul Telenești
Tot în nordul Moldovei, în raionul Telenești sunt 44 de case de cultură și doar patru dintre ele nu activează. Anual, Primăria Telenești alocă 140.000 de lei doar pentru manifestațiile culturale din oraș. Din acești bani sunt organizate Festivalurile de folclor „Cântec joc și voie bună”; „Florile dalbe”; „De la lume adunate”; „Hora Sânzienilor” și alte simpozioane istorico-literare.
În Republica Moldova sunt în total 1.192 de case de cultură, conform datelor prezentate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării de la Chișinău.