Când sunt întrebate despre întoarcerea banilor dispăruți din sistemul bancar în urma „furtului miliardului”, autoritățile vorbesc despre informațiile care sunt prezentate și de către Ministerul Finanțelor privind „recuperarea activelor fraudate”. Totuși, experții consideră că sumele indicate acolo nu sunt obținute din recuperarea miliardului furat, iar atunci când se face referință la active fraudate se urmărește faptul ca societatea să creadă în mod eronat că autoritățile întorc banii dispăruți în timpul „jafului secolului”.

Ministerul Finanțelor are, începând cu iunie 2016, pe pagina oficială o rubrică – „recuperarea activelor fraudate” – în care prezintă banii încasați în procesul de lichidare ale celor trei bănci fraudate. Astfel, din rambursarea creditelor s-a obținut 577,03 milioane de lei (482,5 milioane de lei la începutul anului trecut), din vânzarea activelor băncilor – 165,6 milioane de lei (102,01 milioane de lei în ianuarie 2017), din bunurile și proprietățile ajunse în posesia băncilor – 88,94 milioane de lei (32,78 milioane de lei în ianuarie 2017) și din alte surse, cum ar fi titluri executorii sau proceduri de insolvabilitate – 171,01 milioane de lei (80,78 milioane de lei în ianuarie 2017). Astfel, autoritățile anunță că au recuperat bani din active fraudate în sumă totală de 1,002 miliarde de lei. Astfel, pe parcursul anului trecut au fost încasate din aceste surse circa 304 milioane de lei. Banii nu au ajuns însă în bugetul public, dar la Banca Națională a Moldovei, deoarece a fost achitată o parte din garanția de stat de 14 miliarde de lei.

Sumele prezentate de Ministerul Finanțelor nu au nimic cu banii furați

Expertul economic din cadrul IDIS „Viitorul” Veaceslav Ioniță susține că acești bani nu au nimic cu banii care au fost furați. „Sunt cinci tipuri de bani care trebuie recuperați, printre care sunt banii furați și banii care trebuie recuperați prin intermediul procedurii legale de insolvabilitate. Referitor la banii din încasarea creditelor este vorba despre acele companii de bună credință care au luat credite de la bancă și le rambursează în termenii prevăzuți în contract. De asemenea, în al doilea rând, este vorba despre banii persoanelor care nu au putut să ramburseze împrumuturile, tot sunt de bună credință, dar nu au putut să întoarcă acești bani din cauza problemelor financiare și Banca Națională a Moldovei merge în instanță și prin procedură de insolvabilitate recuperează banii. Al treilea tip de bani care sunt recuperați sunt activele proprii ale băncii, iar al patrulea sunt banii obținuți din vânzarea bunurilor care au intrat în posesia băncii din cauza că cel care a luat creditul nu a putut întoarce suma”, a explicat Veaceslav Ioniță, menționând că toate aceste acțiuni de până acum nu au nicio legătură cu banii furați.

Moldovenii, mințiți privind recuperarea miliardului furat

Totuși, economistul a precizat că o informare despre vânzarea acestor active este necesară, deoarece cele trei bănci furate au obligațiuni financiare de peste 25 miliarde de lei, însă nu ar trebui să se vorbească în acest caz despre active fraudate. „Pe lângă suma care s-a furat, mai sunt și alte active. Ei întorc acum toți acești bani din vânzarea activelor respective și ei spun care este suma care a fost încasată în acest sens în speranța că oamenii vor crede în mod eronat că întorc banii furați. Modul în care este prezentată această recuperare în public creează impresia că se vrea ca societatea să fie dusă în eroare, dar nu prea le reușește, fiindcă deja toată lumea știe despre acest lucru”, a subliniat reprezentantul IDIS „Viitorul”.

Am încercat să obținem o reacție de la Ministerul Finanțelor, însă reprezentantul serviciului de presă ne-a spus să discutăm cu Lilia Platon, consilierul ministrului, care n-a răspuns răspuns ieri la telefon.

Totuși, atât guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Sergiu Cioclea, cât și președintele Parlamentului, Andrian Candu, au venit cu replici la declarațiile experților conform cărora până în prezent nu a fost recuperat nimic din miliardul furat. „Dar activele de la bănci nu au fost cumpărate din anumiți bani furați?”, întreba Andrian Candu, fiind citat de Europa Liberă.

Faptul că informațiile prezentate de Ministerul Finanțelor se referă la întoarcerea miliardului a fost susținut și de Sergiu Cioclea, care sublinia că mai multe active ale băncilor falimentate au fost agonisite inclusiv din bani furați.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*