Când moldovenii vor putea vota prin internet

Cetățenii Republicii Moldova ar putea să probeze votul prin Internet la alegerile parlamentare în anul 2018. Potrivit membrului Comisiei Electorale Centrale (СEC), Iurie Ciocan, exprimarea votului electronic la distanță va fi realizat în cadrul unui experiment-pilot fără anumite consecințe juridice în privința valabilității votului.

Marți, 28 iunie, la Chișinău a fost prezentat studiul de fezabilitate privind votul prin Internet, care recomandă inclusiv ajustarea cadrului legal la acest capitol.

Potrivit Concepției sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri”, votarea prin Internet trebuia să fie realizată deja în anii 2013-2016.

„În perspectiva următorilor 5-8 ani, votarea cu utilizarea portalului informațional al Comisiei Electorale Centrale va oferi alegătorului posibilitatea să participe la vot din orice punct al globului pământesc”, era specificat în legea din 2008.

Majoritatea reprezentanților partidelor politice și-au exprimat susținerea pentru începerea acestui proiect, însă nu s-au grăbit să prezică introducerea votului prin Internet în Moldova în următorii 2-4 ani, potrivit studiului de fezabilitate. Motivele invocate de politicieni au fost încrederea scăzută în procesul electoral din partea cetățenilor, temerea privind confidențialitatea şi securitatea procesului de vot, dar și frica față de un atac de hacker asupra sistemului de vot.

Vicepreședintele Parlamentului Liliana Palihovici prezentă și ea la prezentarea studiului, a spus că cel mai real pronostic în privința introducerii votului pe Internet cu o baza consolidată juridic sunt eventualele alegeri parlamentare din 2022.

Noua președinta a CEC, Alina Russu, a asigurat că instituția pe care o conduce va depune maxim efort pentru a introduce posibilitatea ca cetățenii să voteze prin Internet.

Votul electronic va elimina problema „sufletelor moarte”

Liliana Palihovici a enumerat beneficiile care ar putea să rezulte din utilizarea metodelor electronice de votare: cheltuieli mai mici per alegător, accesibilitate mai largă de a vota pentru cetățenii aflați peste hotare, dar și o metodă mai ușoară de a vota pentru persoanele cu nevoi speciale. Deputata a asigurat că personal susține acest proiect însă nu este sigură că există voința politică a întregului for legislativ în acest sens.

Anterior, deputații au încercat să amendeze legislația pentru a introduce prevederi ce țin de reglementarea modului de a vota pe Internet, însă au avut insuficiente informații în privința securității datelor și a modului de asigurare a votului secret, a mai spus Palihovici. Printre factorii care împiedică urgentarea introducerii procedurii electronice de vot se numără și lipsa de încredere în tehnologiile informaționale și în instituțiile statului, consideră deputata. Liliana Palihovici este de părere că experții trebuie să informeze întreaga populației despre faptul că nimeni nu poate atenta la votul cetățeanului.

„Introducerea votului electronic ar elimina din speculațiile politice subiectul sufletelor moarte introduse în listele electorale, mișcarea alegătorului cu transportul dintr-o localitate în alta pentru susținerea unor sau altor candidați”, a subliniat deputata.

Experții studiului au mai spus că buletinele digitale de vot vor fi criptate pe dispozitivele alegătorilor, folosind tehnici avansate de criptografiere. Astfel, acest buletin va conține doar preferințele politice ale alegătorilor, nu și identitatea acestuia. Totodată, orice interferență potențial externă cu urna electronică de votare ar trebui să declanșeze o alarmă creată de specialiștii IT.

Liliana Palihovici crede că introducerea votului electronic ar crea o imagine mai bună a țării peste hotare. În același timp, deputata consideră că sunt necesare o serie de amendări în Codul Electoral, dar și analiza Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept, cunoscută sub denumirea de Comisia de la Veneţia, pentru a reglementa acest domeniu. Din aceste considerente, parlamentara crede că în 2018 ar putea să fie doar testat acest proiect electoral, dar cu condiția ca voturile electronice să nu fie validate.

Aspecte legale de introducere a votului electronic

Unul din coautorii studiului, Iulian Groza, s-a referit la momentele juridice de organizare a votului la distanță. În primul rând, potrivit acestuia, este necesară o interpretare a Curții Constituționale în privința compatibilității prevederilor constituționale și noul mod de utilizare a dreptului de vot. Iulian Groza a specificat că votul prin Internet este un vot alternativ și nu va înlocui votul tradițional, pe hârtie. Politicianul a mai precizat că votul pe hârtie își păstrează statutul prioritar față de cel online.

Expertul a spus că voturile transmise online în urna virtuală trebuie să rămână anonime, iar numărul lor să nu facă referire, în niciun fel, la niciun alegător. Astfel, CEC este obligat să asigure că pe perioada stabilirii rezultatului alegerilor informațiile şi datele utilizate să nu fie divulgate.

Un alt principiu, menționat de Groza, ține de egalitatea votului, potrivit căruia un alegător nu poate să introducă mai mult de un singur vot valabil exprimat. În același timp, alegătorul prin intermediul urnei electronice va putea să facă mai multe alegeri în programul de votare electronică și doar ultimul înregistrat va fi considerat cel valabil.

Acesta a spus că în Codul Electoral ar trebui să se regăsească conceptul de votul la distanță și alte aspecte legate de reglementare a exercitării votului prin Internet pentru a asigura confidențialitatea procedeului. Groza a spus că Legea privind protecția datelor cu caracter personal este conformă normelor ce țin de utilizarea votului electronic.

Populația rămâne sceptică față de tehnologiile moderne

Directorul executiv al Centrului de Guvernare Electronică, Iurie Țurcanu, s-a plâns că populația are puțină încredere în tehnologiile informaționale și acest lucru, în opinia lui, reprezintă o problemă în privința aplicării noilor posibilități în serviciul cetățenilor. Un exemplu în acest sens, potrivit lui Țurcanu, pot servi prezența rândurilor mari din Oficiile de Stare Civilă în timp ce există modalități electronice de a accesa serviciile necesare.

„Stau în rând de la ora 4 dimineața. Am pus și monitoare ca să vadă lumea cum se utilizează aceste servicii. Stau în rând, se uită cum se utilizează serviciile electronice pe monitor, dar oricum așteaptă ora 8 dimineața ca să se deschidă ghișeul și să obțină aceste servicii”, și-a exprimat nemulțumirea Țurcanu.

Funcționarul consideră că este necesar ca oamenilor să li se explice că aceste instrumente electronice sunt fiabile pentru că în spatele unui produs electronic (identitate digitală, vot electronic, bani electronici) stau algoritmi complicați, care asigură securitatea acestora la un nivel înalt.

Fostul președinte CEC Iurie Ciocan a confirmat și el că s-a ciocnit în practica lui cu o reticență vădită din partea cetățenilor față de unele inițiative ale instituției în pofida propagării masive a mesajului. Ciocan s-a arătat nemulțumit de dinamica de înregistrare prealabilă a alegătorilor moldoveni din străinătate în calitate de votanți la viitorul scrutin.

„Către ziua de astăzi, mi-e rușine să spun, s-au înregistrat doar 131 de oameni la 100 de mii de pliante distribuite”, a menționat Ciocan.

Iurie Ciocan crede că toate instituțiile statului și misiunile diplomatice trebuie să răspândească la un număr cât mai mare de alegători despre necesitatea înregistrării prealabile (procedura nu este obligatorie – n.n.) ca statul să poată identifica numărul necesar de secții de vot peste hotare.

Diaspora cere introducerea votului electronic

Reprezentanta Biroului de Relații cu Diaspora (BRD) Liuba Vâlcov a menționat că introducerea votului electronic este cerută insistent de cetățenii aflați peste hotare. Aceasta a spus că alegătorii din străinătate reclamă de fiecare dată că sunt nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la secția de vot. Uneori, potrivit acesteia, alegătorii nu reușesc să ajungă la timp la secția de vot pentru a-și exercita acest drept. În afara de aceasta, multora dintre ei le expiră actele de identitate.

Moldova este gata pentru un vot electronic

Autorii studiului au menționat că peste 50% din populația Republicii Moldova utilizează activ Internetul și peste 90.000 de utilizatori au semnături electronice. Astfel, experții susțin că Moldova dispune de o rată înaltă de penetrare a internetului şi o acoperire foarte bună a reţelei de telefonie mobilă.

Astfel, experții au ajuns la concluzia că „Moldova dispune de toate premisele necesare pentru introducerea sistemul de vot prin Internet în viitorul apropiat”, inclusiv pentru că „are un nivel adecvat de educație în domeniul TIC al publicului”, dar și pentru că „toate secțiile de votare sunt conectate la Internet”.

Cum se votează în lume

În lume votul prin Internet este utilizat în Belgia, Brazilia, Estonia, Norvegia (votul prin Internet a fost permis în cadrul votării anticipate cu aproape o lună înainte de scrutin), Elveția, Canada (Municipalitatea Regională Halifax), Australia (în aceasta țară se poate vota și prin telefon), Franța și Islanda (proiect-pilot în municipalitatea Ölfus).

Însă nu în toate țările din lume au fost înregistrate cu succes experimentele votul electronic. Irlanda a făcut un test de vot electronic folosind mașini de vot electronic fără urmă de audit în 2002. Sesizările au apărut imediat, în 2009 a fost luată decizia de a renunța la sistemul de vot electronic, iar ulterior a fost luată decizia de a casa mașinile de vot achiziționate. Costul acestui experiment a fost de 54 milioane de Euro (Sursa).

Germania a folosit mașini de vot din 1999 până în 2008. În 2009 Curtea Constituțională din Germania le-a declarat neconstituționale, punând astfel capăt votului electronic în Germania.

De menționat că în Suedia, una din țările care au finanțat studiul de fezabilitate din Moldova, nu a fost implementat niciodată un sistem de vot electronic, dar acest subiect a apărut în dezbaterile publice din această țară de multe ori în ultimul timp.