Investițiile în sănătatea reproductivă este una din soluțiile pentru dezvoltarea economiei țării sugerată autorităților de către reprezentanții Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) din Moldova în cadrul prezentării, la Chișinău, 11 iulie, a barometrului demografic privind impactul crizei economice. Studiul a fost făcut public cu ocazia Zilei Mondiale a Populație.
Sexul sănătos va salva Moldova
Ziua Mondială a Populației, sărbătorită la data de 11 iulie în fiecare an, își propune să atragă atenția asupra problemelor globale ale populației. Tema Zilei Mondiale a Populației din acest an se referă la investițiile în fetele adolescente.
Rita Columbia, reprezentanta UNFPA în Moldova, a declarat că crizele economice au un impact direct asupra dinamicii populației în Moldova. Conform datelor UNFPA, fetele adolescente din întreaga lume se confruntă cu mai multe și mai mari provocări decât băieții.
„Investițiile în sănătate, inclusiv sănătatea sexuală și reproductivă, educația și împuternicirea tinerilor îi vor ajuta să-și realizeze drepturile, contribuind astfel la creșterea economică a țării”, a declarat reprezentanta Națiunilor Unite.
În studiul prezentat, sociologii subliniază că adolescenții sunt expuși la comportamente riscante și au cunoștințe și acces limitat la servicii medicale de calitate, inclusiv ceea ce ține de sănătatea sexuală și reproductivă. Cercetătorii consideră, în acest context, că asigurarea accesului femeilor tinere, adolescenților și populației vulnerabile la astfel de servicii poate contribui la reducerea ratei mortalității.
Prezentând rezultatele Barometrului, Olga Gagauz, directoarea Centrului de Cercetări Demografice, a subliniat că provocările economice și incertitudinile de pe piața muncii din perioada 1994-2014 în Moldova au fost factori esențiali ce au redus dorința familiilor și femeilor să aibă copii, în special în rândul familiilor tinere.
Aproape 50 de mii de tineri părăsesc anual Moldova
Cele mai dramatice cifre la capitolul migrației tinerilor, șomajul și scăderea natalității din cauza crizelor economice s-au regăsit în Barometrul demografic, realizat de Centru de Cercetări Demografice (CDC).
Migrația a crescut în rândurile tinerilor din Moldova în special din cauza crizelor financiare și economice din ultimii 10 ani, consideră sociologii.
„Numărul moldovenilor care emigrează pentru o perioadă mai mare de 12 luni oscilează între 45 și 50 de mii anual, cei mai mulți dintre ei fiind tineri”, a confirmat Tatiana Tabac, coautoarea studiului, care a analizat impactul crizelor economice din anii 1990-2014 asupra populației.
25% din populația țării sunt tineri, potrivit cercetătorilor, iar șomajul în rândul acestei categorii este de trei ori mai mare în comparație cu cel din rândul adulților.
Migrația în scop de muncă este dominantă până în anul 2007 după care urmează un alt val de migranți care au plecat în străinătate pentru reîntregirea familiei. Volumul fluxurilor migranților în această perioadă variază între 45-55 mii persoane pe an. În urma procesului de reîntregire a familiilor a crescut considerabil emigrația tinerilor în Italia.
În comparație cu anul 2007, în anul 2010 numărul migranților rezidenți în Italia în vârstă de până la 17 ani a crescut de opt ori, iar grupul de vârstă 18-24 ani – de 5 ori. Situația socioeconomică nestabilă din țară contribuie la sporirea numărului persoanelor implicate în migrația internațională, care, în timp, a cuprins tot mai multe persoane din grupele de vârstă tinere.
„Prevenirea migrației ilegale va ajuta fetele să evite riscurile inutile, astfel ca ele să-și poată realiza potențialul în țară”, se mai spune în studiu.
Și miniștrii plâng după copiii plecați peste hotare
Ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Stela Grigoraș, prezentă și ea la prezentarea studiului, s-a lăudat celor prezenți că a contribuit la situația demografică a țării prin nașterea a trei copii. În același timp, aceasta a precizat cu o ușoară tristețe că nici copiii ei nu au rămas în țară și s-au stabilit peste hotare.
Aceasta a spus că în calitate de mamă, dar și ca ministru intenționează să îmbunătățească indicatorii de securitate demografică prin încurajarea migranților să revină acasă ca să se implice în procesul de reintegrare, îmbunătățirea și diversificarea serviciilor de reintegrare a cetățenilor care s-au aflat temporar peste hotare. Ministrul Muncii nu a spus însă dacă copii acesteia ar dori să se întoarcă vreodată în Republica Moldova.
Programul național strategic în domeniul securității demografice a Republicii Moldova (2011-2025)
Moldova are un program național strategic în domeniul securității demografice (2011-2025), aprobat de Guvern în 2011.
Experții prognozează un viitor sumbru Moldovei în cazul în care nu va crește rata natalității. Dar nici acest lucru nu va putea îmbunătăți puternic situația, potrivit acestora.
Cercetătorii susțin că schimbarea pozitivă a situației demografice în țară poate să se întâmple doar prin atingerea unei rate a natalităţii mult mai ridicate decât cea actuală, lucru care, potrivit tuturor prognozelor, este mai puțin probabil că se va realiza.
În acest sens a fost elaborată și o Carte Verde a populației, unde s-au regăsit toate aspectele ce vizează problema demografică în Moldova.
Astfel, se atestă micşorarea accentuată a numărului populaţiei tinere şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice, devenind mai accelerat procesul de îmbătrânire demografică, în special la nordul Moldovei.
Numărul persoanelor de vârstă pensionară pe acest teritoriu depăşeşte numărul copiilor şi minorilor în vârstă de până la 16 ani cu 14,2 mii persoane.
În afara de aceasta, se majorează vârsta medie la prima căsătorie, vârsta mamei la prima naştere, rata divorţialităţii, numărul cuplurilor în concubinaj, căsătoriilor neînregistrate, numărul copiilor născuţi în afara căsătoriei, al familiilor monoparientale.
Scăderea bruscă a ratei natalităţii și fertilităţii se va menţine din cauza diminuării generaţiilor de vârstă fertilă şi amânarea naşterilor la vârstă mai înaintată, prognozează specialiștii.
În linii mari, tendinţele proceselor demografice denotă reducerea populaţiei ţării, semnalată încă de la începutul anilor 90, care în ultimul deceniu a scăzut cu 86 mii persoane, cu un curs negativ constant al sporului natural. Acest fapt şi alte fenomene, care însumează caracteristicile unui declin demografic, este cauzat de micşorarea natalităţii, menţinerii unui nivel ridicat al mortalităţii, emigrării masive a populaţiei tinere, accelerării îmbătrânirii populaţiei, fiind factori care, la rândul lor, vor produce agravarea în timp a stării demografice.
Astfel, fenomenul de „declin demografic” se manifestă prin scăderea continuă a numărului populaţiei, din cauza sporului natural negativ şi sporului migraţional negativ. Concomitent, reducerea natalităţii a provocat un dezechilibru în structura pe vârste a populaţiei şi a intensificat procesul de îmbătrânire demografică.
Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, la 1 ianuarie 2016 numărul populaţiei stabile în Republica Moldova a constituit 3 milioane 553 mii persoane, din care 685,5 mii persoane sau fiecare a cincea persoană are vârsta de până la 18 ani. Rezultatele preliminare ale recensământului din anul 2014 au demonstrat o scădere de aproape 25% a populaţiei în ultimii 10 ani.