„A fi sau a nu fi” la pușcărie. Deținuții întemnițați pe viață joacă teatru

Cu câteva minute înainte de începerea spectacolului, deținuții verifică decorul și primesc ultimele indicații din partea regizoarei. Câteva pisici se împleticesc prin microfoanele și boxele plasate în scena improvizată, stârnind zâmbetul publicului. Ceva tulburător plutește în aer. Toată lumea știe că va asista la ceva inedit: un spectacol jucat de deținuți. Astăzi însă, ei nu sunt condamnați pe viață, ci actori în toată deplinătatea cuvântului.

Spectacolul începe la ora 19.00 în curtea Penitenciarului nr. 17 din orașul Rezina. Întunericul care se lasă peste temniță face ca ambianța să fie și mai misterioasă, poate chiar un pic înfricoșătoare, dar chiar acestea sunt elementele care întregesc spectacolul „Hamlet Process”. „Bine ați venit la închisoare… Și încă ce închisoare!”, cu această replică își întâmpină actorii publicul.

O lume care nu le aparține

„Hamlet Process” este o reinterpretare a celebrei piese semnată de William Shakespeare, montată de Mihai Fusu și Luminița Țîcu, care are în distribuție 11 deținuți condamnați pe viață, alături de care evoluează și o echipă de actori profesioniști. Piesa a fost aleasă după chipul și asemănarea deținuților. Tragedia lui Hamlet este și tragedia lor. Cu toții încearcă să spargă barierele unei lumi în care sunt închiși, dar care nu le aparține; cu toții vor să se afle pe sine și trebuie să aleagă între „a fi sau a nu fi”.

Actorii apar unul câte unul în scenă și își rostesc cu hotărâre replicile. Spectatorii se conving că nu au în față simpli amatori de teatru, ci oameni cu adevărat talentați. Este greu să duci până la capăt o piesă arhicunoscută cu o asemenea încărcătură de emoții, simboluri și înțelesuri, dar deținuții se descurcă. Sunt naturali și își joacă cu pasiune personajele. La ferestrele cu gratii ale celulelor își fac apariția ceilalți prizonieri care-și privesc curioși colegii. Gardienii nu îi scapă din priviri și urmăresc fiecare mișcare făcută pe teritoriul penitenciarului. Se pare că sunt singurii care nu se lasă purtați de jocul actoricesc al condamnaților.

Lacrimi adevărate

Regele Claudius, personajul central negativ din „Hamlet Process”, i-a revenit lui Mihail care a impresionat prin dedicația cu care și-a jucat rolul. S-a enervat, a strigat, a râs și a plâns „pe bune”. Nu și-a stăpânit lacrimile nici după încheierea spectacolului. „Claudius este arogant, avar și egoist. Am căutat motivații nobile pentru gestul lui – de exemplu, că și-a ucis fratele din dragoste pentru regină – dar ele sunt doar pretexte. Acest personaj îmi amintește de judecătoarea mea. Toți cei care ajung la putere sunt la fel. E dificil să joci un personaj negativ. Eu încerc să mă detașez de rău”, mărturisește Mihail care a petrecut 23 de ani după gratii. „Am fost închis la 18 ani. Acum am 40. În acest timp m-am căsătorit. Am două fete care sunt viața mea… Una dintre ele este de vârsta dumneavoastră”, îmi spune deținutul cu lacrimi în ochi.

Bărbatul vorbește îngrijit și calm. Spune că la început a avut de furcă cu ceilalți colegi de detenție care nu s-au arătat foarte impresionați de talentul său. „Au văzut de ce suntem în stare și acum este totul în ordine. Ne respectă pasiunea pentru teatru. Important este că jocul nostru a ajuns la sufletele dumneavoastră”, afirmă emoționat cel care i-a dat viață regelui Claudius.

Uitați de lume

Personajul Horațio, cel mai bun și devotat prieten al prințului Hamlet, este însuflețit de către Maxim în vârstă de 32 de ani. Tânărul este extrem de emoționat. Vocea îi tremură și are palmele umede. „Nu-mi vine să cred că s-a întâmplat așa ceva. Este ceva extraordinar, ca noi, condamnații pe viață, să jucăm într-o piesă de teatru, să dăm mâna cu ministrul Justiției, să cunoaștem atâta lume!… Oamenii ne-au uitat cu totul. Ei cred că noi toți suntem la fel. Nu este adevărat. Eu am fost învinuit și condamnat pentru omorul unui polițist, dar nu este așa cum spun ei…”, șoptește cu regret Maxim care a fost condamnat la închisoare pe viață. „Noi toți trăim cu o speranță. Astăzi legislația noastră prevede ispășirea a cel puțin 30 de ani din pedeapsă, abia apoi putem cere eliberarea condiționată. Eu sunt aici de 12 ani”, explică el.

Deținuții s-au pregătit de acest spectacol ca niște actori adevărați. Au analizat caracterul personajelor până în cele mai mici detalii, au studiat textul și au memorizat o mulțime de replici și monoloage. „Shakespeare nu este pentru oricine. Când am citit textul prima dată, am fost șocați! Am analizat și descifrat fiecare cuvânt. Domnul Fusu (Mihai Fusu, coordonatorul proiectului – n.r) a fost DEX-ul nostru! Am analizat personajele, am lucrat mult pe sentimentele lor. Am făcut dicție, mișcare, expresie corporală, actorie”, afirmă Maxim.

Terapie prin teatru

Igor a interpretat două personaje în spectacolul „Hamlet Process”, cel al lui Marcellus și cel al unui gropar. De altfel, Igor chiar seamănă cu un actor cunoscut de la Hollywood și îmi amintește de Christopher Walken. „Poate ajung și eu așa celebru într-o zi!”, glumește bărbatul de 48 de ani. „Rolurile mele sunt aparent mici, dar de fapt profunde și interesante. Groparii din spectacol au un simț minunat al umorului și înțeleg ce se întâmplă mult mai bine decât alte personaje”, spune Igor care, asemeni personajelor sale, are mult umor și îi place să glumească. „Știți ce a fost cel mai greu? Cursurile de mișcare scenică pe care le-am făcut cu Ianoș Țurcanu! Ianoș a stors toată energia din noi, ne întorceam în celule frânți de oboseală”, spune Igor zâmbind. „Dar a fost atât de interesant. Noi am reușit să învățăm în 4 luni cât învață studenții la actorie în 4 ani. Știți… noi nu suntem o echipă, noi suntem o familie”, afirmă convins Igor.

Un Hamlet modern

Rolul lui Hamlet i-a revenit lui Sergiu. Tânărul spune că personajul i se potrivește ca o mănușă, iar acest lucru se observă pe scenă. Sergiu este întruchiparea unui Hamlet contemporan. Intepretarea sa este firească, puternică și sensibilă. Tânărul are o dicție foarte bună, privire pătrunzătoare și un soi de artistism în vorbire și mișcări care chiar îl face să pară un actor adevărat. Sergiu mărturisește că a fost condamnat la închisoare pe viață pe când avea doar 20 de ani. „Eram un copil… Am petrecut aici 15 ani din viață. Consider că majoritatea oamenilor aflați în libertate au un stereotip. Ei aud despre un om care își bate joc de alt om și cred că toți cei aflați după gratii sunt la fel. Este o viziune greșită. Destinele celor de aici sunt foarte diferite…”, spune Sergiu. El afirmă că este pasionat și de hip-hop. „Poate publicul va avea ocazia să mă audă cântând rap pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu”, unde ne dorim mult să jucăm spectacolul”, ne destăinuie Sergiu.

Autografe de la deținuții actori

Publicul a aplaudat minute în șir prestația deținuților vădit emoționați de reacția foarte caldă a spectatorilor. Aceștia au împărțit chiar și autografe, au dat mâna cu oficialii invitați la premiera spectacolului, au primit buchete imense de flori, au făcut poze și s-au bucurat alături de mentorii lor pentru că au dus la bun sfârșit un proiect inedit. Deținuții au ținut să mulțumească celor care le-au fost alături și au avut un mesaj simplu pentru cei care i-au urmărit cu sufletul la gură: „Dragii noștri, Dumnezeu să aibă milă de toți. Fiți binecuvântați”.

Regizoarea spectacolului „Hamlet Process”, Luminița Țîcu, spune că a descoperit o altă lume printre deținuții penitenciarului de la Rezina. „Oamenii de aici m-au uimit prin cumsecădenia și cumințenia lor. Să stai 20 de ani închis, într-un sistem dificil, și să rămâi om înseamnă ceva. Eu sper că, prin proiectul nostru, am reușit să îi scoatem din zona de confort, din obișnuința cu înschisoarea și asta le-ar putea trezi ambiția să lupte pentru viața lor. Cred că este absurd să avem atâția condamnați pe viață în Republica Moldova”, mărturisește regizoarea.

Costumele personajelor din spectacol au fost cusute de către deținutele de la Penitenciarul nr. 7 – Rusca, iar decorul din metal a fost produs de meșterii de la Penitenciarul nr. 9 – Pruncul. Spectacolul „Hamlet Process” a fost pus în scenă la inițiativa centrului de arte „Coliseum” condus de regizorul Mihai Fusu, cu sprijinul Ministerului Justiției, Departamentului Instituțiilor Penitenciare și a partenerilor externi.

În prezent, în Republica Moldova, 111 deținuți sunt condamnați la închisoare pe viață.