Consensul care nu mai poate fi găsit. De ce nu poate fi administrat Chișinăul

În Chișinău primarul orașului are nevoie de o majoritate de 26 de consilieri municipali, însă primarul Dorin Chirtoacă nu a reușit să beneficieze de această majoritate în mandatele sale.

În ultimii 9 ani de când orașul Chișinău este condus de liberalul Dorin Chirtoacă a existat majoritate în Consiliul Municipal doar în scurte perioade imediat după cele trei scrutine (iunie 2007, iunie 2011 și iunie 2015), după care administrarea orașului se făcea fie pe cont propriu, fie în urma unor conjuncturi și alianțe politice de moment.

Alianța făcută în vara lui 2015 a rezistat mai puțin de jumătate de an, iar în prezent nu mai există o majoritate în Consiliul Municipal. Foștii membri ai alianței se acuză reciproc, însă motivul real al dezbinării nu este clar, toți cei implicați preferă să facă declarații politice, fără referiri la miza reală a conflictului.

Istoria majorităților din Consiliul Municipal Chișinău

Să ne amintim pe scurt cum s-a întâmplat. Pe 24 iulie 2007, la scurt timp după anunțarea victoriei liberalului Dorin Chirtoacă în fața comunistului Veaceslav Iordan, liderii Partidului Liberal, Partidului Alianţa „Moldova Noastră”, Partidului Popular Creştin Democrat şi Partidului Democrat – Mihai Ghimpu, Serafim Urechean, Iurie Roșca și Dumitru Diacov – au anunțat că în CMC s-a format o majoritate din 26 de consilieri. Doar că acel consiliu nu a funcționat câteva luni, aleșii locali fiind în căutarea candidaturii perfecte a președintelui CMC (funcție lichidată ulterior), după care alianța s-a destrămat: creștin-democrații s-au alăturat comuniștilor și social-democraților într-o nouă majoritate.

Anunțarea rezultatelor alegerilor locale din 2011 i-a surprins pe toți: Partidul Comuniștilor a acumulat majoritatea voturilor și a obținut 26 de mandate din 51. Partidele din fosta Alianță pentru Integrare Europeană au început căutarea „votului de aur” din interiorul PCRM pentru formarea unei majorități proeuropene, timp în care activitatea consiliului a fost amânată. Pe 25 ianuarie 2012 minunea s-a întâmplat: comunistul Piotr Donțov a anuțat că a decis „să deblocheze situația din CMC”. Așa că ordinea de zi a fost votată în timp record, iar proiectele de decizii se votau ca pe bandă rulantă. Dar această euforie nu a durat mult: constituirea unei noi AIE a fost amânată la nesfârșit din cauza aceluiași „numitor comun” pe care nu-l puteau găsi consilierii locali, primarul Dorin Chirtoacă concluzionând mai târziu că „anul nu este unul simplu”.

În vara anului 2015 ne-am pomenit în aceeași situație: al treilea mandat al lui Dorin Chirtoacă la șefia Primăriei Chișinăului în lipsa unei majorități clare și cu o alianță care a rezistat 5 luni.

Astfel, chișinăuienii sunt reprezentați astăzi în „Parlamentul Capitalei” de şapte partide. Cea mai mare fracţiunea este a socialiştilor – 19 mandate. PL a obținut 17 mandate de consilieri, Blocul electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova – Iurie Leancă” – şase mandate, iar PCRM şi Partidul Nostru au câte trei aleşi locali. De asemenea, în CMC au ajuns doi consilieri liberal-democraţi şi un consilier din partea Partidului Democrat din Moldova. Pe 3 septembrie 2015, reprezentanţii PL, PLDM, PD şi PPEM au semnat un acord privind crearea majorităţii proeuropene în Consiliul Municipal Chişinău. Documentul avea, din nou, 26 de semnături.

61 de obiective pentru Chișinău

Documentul semnat de cei 26 de consilieri se numește „Acordul politic de constituire și funcționare a Alianței proeuropene pentru mun. Chișinău”. Pe lângă principiile de activitate, acesta mai conține un punct în care consilierii își revendică angajamentul luat față de locuitorii Capitalei. Acesta numără 46 de obiective și priorități pentru orașul Chișinău, 5 – pentru comunele și satele din municipiu și 10 scopuri pentru Primărie. În total, 61 de obiective cu care ar fi de acord orice locuitor al orașului, iar realizarea lor în termenii stabiliți sau promiși le-ar asigura un alt mandat actualului primar și actualei componențe a consiliului.

După 2 luni și 10 zile alianța s-a destrămat: consilierul Ion Ștefăniță a părăsit-o, afirmând că nu vrea să facă parte dintr-o mașinărie de vot. După alte 3 luni a fost denunțat acordul de către consilierii PPEM, partidul condus de Iurie Leancă. Astfel, ne-am pomenit tot acolo de unde am plecat: în loc să fie puse în aplicare punctele din angajamentul asumat, principalul subiect discutat acum de aleșii locali este inițiativa privind organizarea unui referendum de demitere a lui Dorin Chirtoacă.

Acuzație: „Politica egoistă a PL”

Până în prezent nu este clar de ce majoritățile constituite în CMC, așa fragile cum erau, nu au reușit să se mențină un mandat întreg și de ce acestea până la urmă intrau în conflict cu primarul Capitalei. Nu este clar nici de ce majoritatea formată anul trecut la Chișinău s-a destrămat, în spațiul public fiind aruncate doar acuzații reciproce. I-am întrebat pe reprezentanții partidelor care au semnat acordul prin care își asumau să le facă viața chișinăuienilor mai frumoasă dacă au renunțat la obiectivele enunțate în Acord, iar dacă nu, atunci de ce nu se mai înțeleg.

Consilierul Ion Ștefăniță este primul care a lăsat alianța din CMC în minoritate, devenind pentru scurt timp „votul de aur” de care aveau nevoie ba proeuropenii pentru a vota proiectele, ba socialiștii pentru a-i taxa pe oponenți. Ștefăniță are însă explicația proprie pentru decizia sa:

Eu nu doresc să fiu mecanism de vot pentru interese de grup, dar să fiu în slujba orașului și a orășenilor.

„Nu există acum nici o alianță, deoarece unii consilieri nici nu doreau implimentarea acordului în realitate. Vă dau un exemplu: colegii liberali nu își doresc cu adevărat o reformă, o diviziune a muncii și soluționarea problemelor din oraș. Pe 3 septembrie primarul general a promis că până pe 13 octombrie 2015 vom avea viceprimarii deja propuși și aprobați de CMC, ceea ce nu s-a întâmplat. Respectiv, în culise se discutau doar interese și partajări”, ne-a răspuns alesul local la întrebarea-cheie a articolului. Liberalii duc o politică egoistă, concluzionează Ștefăniță, dar consideră că „problemele trebuie să ne unească și 51 de consilieri să lucreze pentru toți locuitorii din acest oraș”.

Încotro duce calea pavată cu intenții bune?

Tot cu degetul spre liberali arată și președintele fracțiunii PPEM în Consiliul Municipal, Oazu Nantoi. Acesta a dat de înțeles că la baza constituirii alianței de anul trecut a stat naivitatea: „Ținem minte cu toții încotro duce calea pavată cu intenții bune. La început, după alegeri, a fost ceva entuziasm, așteptări, planuri. Alianța creată era la limită […] După aceasta a venit faza developării viziunilor cu totul diferite între PPEM și PL în primul rând în ceea ce privește starea lucrurilor în oraș și, principalul, căile de redresare a situației. S-a constatat, că mai degrabă găsim voturi fără formalizarea coalițiilor etc., decât să mimăm existența și viabilitatea ei. Din această cauză, PPEM public s-a retras din alianță”.

Cum rămâne atunci cu prioritățile trasate în acord – reparația drumurilor, amenajarea spațiilor verzi, amenajarea parcărilor, creșterea nivelului de trai, aprobarea planurilor urbanistice zonale, asigurarea cursului „Chișinău – capitală europeană” etc.; au renunțat consilierii proeuropeni la acestea? „Noțiunea de «consilier proeuropean» este lipsită de sens într-un stat captiv, cu hoți «proeuropeni» la putere. În special dacă unii «proeuropeni» de prăsilă din Consiliul Municipal și din Primărie sunt ferm convinși că în mun. Chișinău totul e OK! Și nu vor să schimbe nimic. PPEM a pornit pe calea căutarii publice a voturilor, necesare pentru adoptarea deciziilor, pe care le considerăm necesare. Cred că e nevoie de perseverență, transparență și răbdare”, răspunde Nantoi.

PPEM face jocul socialiștilor, susțin liberalii

Ion Cebanu, președintele fracțiunii Partidului Liberal în CMC, a afirmat că „noi am fost deschiși întotdeauna și am vrut să colaborăm cu toate partidele, de aceea am coalizat cu consilierii proeuropeni”. Totodată, acesta are un răspuns precis privind inexistența unei alianțe la nivel local: „În CMC nu există o majoritate clară proeuropeană pentru că acest lucru nu-l dorește PPEM. Ei sunt cei care au denunțat Acordul de constituire a alianței – mai întâi a făcut-o Ion Ștefăniță, apoi întreaga fracțiune”. Ion Cebanu i-a mai acuzat pe consilierii PPEM că ar face „jocul socialiștilor”.

Nedumerirea consilierilor minoritari și lipsa de comunicare

Cei doi aleși liberal-democrați – Adrian Culai și Ghenadie Dumanschi – și consilierul democrat Liviu Oboroc (care a preluat mandatul de la Iurie Cazacu) au privit dintr-o parte la acuzațiile dintre PL și PPEM, considerând cele două părți responsabile de impasul în care s-a ajuns în CMC.

„Toți am avut campanii electorale, toți am promis ceva la cetățeni și trebuie să respectăm nu numai o parte. Nu s-a ținut cont de chestia asta”, ne-a spus Adrian Culai. Acesta este de acord că toți 51 de consilieri trebuie să lucreze pentru binele chișinăuienilor. „Și asta este scopul nostru, noi pentru asta am fost aleși în CMC. Dar dacă nu se găsește un numitor comun, iată apar divergențele respective”.

La rândul său, consilierul democrat Liviu Oboroc pare să fi găsit un motiv al lipsei consensului din CMC: „Eu cred că cel mai important lucru de care am dus lipsă în cadrul acelui acord a fost lipsa de comunicare. În viziunea mea, s-a comunicat prea puțin despre subiectele pe care le avem atât la nivel de municipiu, cât și la nivel de alianță. Este, totodată, și vina primarului care nu a reușit să-i împace pe toți, fiindcă el este cel care avea nevoie de această alianță”. „Eu cred că indiferent dacă există o alianță ori nu, noi trebuie să găsim consensul necesar”, concluzionează Oboroc.

De ce nu a fost găsit consensul până acum și dacă va mai fi găsit acesta nu se știe. Nu cunoaștem nici dacă îl caută cineva. Iar dacă este să-l credem pe Oazu Nantoi, care ne-a mai spus că nu exclude apariția în CMC a unei majorități funcționale, atunci nu ne rămâne decât să ne întrebăm cât va dura noua alianță și dacă aceasta își va trasa noi obiective. Până atunci însă, Chișinăul rămâne în așteptarea unei administrații responsabile, iar chișinăuienii sunt nevoiți să asiste, între timp, la înmulțirea scăpată de sub control a benzinăriilor în tot orașul.