Primarii din Republica Moldova nu știu cum să atragă bani străini pentru dezvoltarea localităților pe care le conduc. Totodată, primăriile locale dispun de puține surse financiare pentru a putea participa la cofinanțarea proiectelor deja existente, rezultă dintr-un studiu elaborat de expertul IDIS „Viitorul” Veaceslav Berbeca.
În același timp, alocarea a doar 1% din bugetul de stat în Fondul Național de Dezvoltare Regională (FNDR) este insuficient pentru a acoperi necesitățile regiunilor, notează expertul în studiul „Politica de dezvoltare regională”, lansat la Chișinău, pe 18 octombrie.
Primăriile au capacități reduse de accesare a fondurilor externe
O problemă majoră din cauza căreia primăriile nu reușesc să accese fonduri de dezvoltare regională, inclusiv cele propuse de organizațiile străine, este capacitatea redusă a acestora de a elabora proiecte, a constatat Veaceslav Berbeca. „Evident, există autorități locale care sunt capabile să elaboreze proiecte, însă, în general, calitatea acestora este nesatisfăcătoare”, a explicat expertul.
Acesta a subliniat că statul trebuie să asigure un mecanism pentru a sprijini autoritățile locale în depășirea acestei probleme.
Reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC) recunosc această problemă și o explică prin lipsa de specialiști care ar cunoaște cum este corect să acceseze fondurile externe. „Sunt administrații locale foarte active care atrag foarte multe proiecte, alte surse ale fondurilor naționale și internaționale, care sunt disponibile. Sunt și primării mai pasive, dar problema ține de lipsa specialiștilor în cadrul primăriilor care ar putea să completeze aceeași cerere de finanțare în limba engleză pentru a aplica la proiecte transfrontaliere”, a spus șeful Direcţiei relaţii cu instituţiile de dezvoltare regională a ministerului, Eduard Ungureanu. Acesta a sugerat primarilor că în acest caz ar trebui să colaboreze cu organizațiile non-guvernamentale care cunosc mai bine cum se scriu asemenea proiecte.
Bugetele mici, un alt obstacol
Totodată, primăriile nu pot participa la proiectele care prevăd cofinanțarea din cauza că nu au bani suficienți, a spus expertul.
Practica europeană de alocare a fondurilor structurale prevede că 80%-85% din fonduri sunt distribuite din bugetul UE, 10%-15% – din bugetele statelor, iar 5%-10% este cofinanțare din partea autorităților locale.
În acest context, Veceslav Berbeca a amintit de problemele cu care s-au confruntat primăriile în cadrul Programului Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, prelungit până la sfârșitul anului 2016, pentru că nu au fost îndeplinite toate condițiile de finalizare a proiectului.
De fapt, cofinanțarea este una din problemele care împiedică realizarea proiectelor de dezvoltare regională în Republica Moldova. Autoritățile moldovenești nu fac față de cele mai multe ori acestor condiții, iar partea proastă este că dacă proiectul nu este finalizat la timp, atunci banii trebuiesc restituiți finanțatorilor.
În așteptarea finanțării externe
În ultimii 3 ani, autoritățile locale au solicitat finanțare din FNDR pentru realizarea a 63 de proiecte. Guvernul de la Chișinău a aprobat pentru acestea un buget de 1,2 miliarde de lei, o sumă de două ori mai mare decât cea prevăzută în Strategia națională de dezvoltare regională pentru anii 2013-2015. Această discrepanță a fost observată de expertul IDIS „Viitorul”, care a explicat-o prin faptul că autoritățile au contat pe finanțarea externă. „Autoritățile statului s-au bazat mai degrabă pe unele prognoze sau așteptări de finanțare decât pe acorduri certe de finanțare a proiectelor de dezvoltare regională din partea partenerilor externi. Acestea au contat și pe un sprijin financiar din partea partenerilor locali pentru cofinanțarea proiectelor”, a argumentat Veaceslav Berbeca.
Astfel, în perioada 2013-2015 din cele 63 de proiecte aprobate au fost finalizate 26 de proiecte finanțate în totalitate de FNDR. Majoritatea dintre ele se referă la reparația unor porțiuni de drumuri locale, alimentarea cu apă potabilă sau gestionarea deșeurilor.
Tot în această perioadă au fost finanțate alte 11 proiecte prin intermediul organizațiilor străine, cum ar fi Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei: apeductul Leova-Iargara, creșterea eficienței energetice în spitalul din Orhei, iluminarea stradală din satul Tătărăuca Veche sau aprovizionarea cu apă în Duruitoarea Veche din raionul Rîșcani.
Bugetul FNDR trebuie majorat
Veaceslav Berbeca a ajuns la concluzia că bugetul FNDR trebuie să crească până la 2-3% din bugetul de stat, deoarece suma alocată în prezent este insuficientă și nu permite acoperirea cheltuielilor necesare.
Reprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale, Eduard Ungureanu, consideră, la rândul său, că acest lucru nu ar rezolva toate problemele. Ungureanu crede că accesarea fondurilor externe rămâne a fi o soluție potrivită pentru a rezolva problemele regiunilor.