Majoritatea candidaților la funcția de președinte a Republicii Moldova au „cochetat” cu mai multe partide, iar unii dintre ei au ajuns să lupte în campania electorală cu foștii colegi de partid. Dumitru Ciubașenco, înaintat în cursa electorală de Renato Usatîi, este cel care a trecut prin cele mai multe partide, Marian Lupu și Igor Dodon au obținut funcții importante în stat în timpul guvernării comuniste, Iurie Leancă, Maia Sandu și Valeriu Ghilețchi s-au aflat timp de mai mulți ani în barca liberal-democraților, iar Mihai Ghimpu a fost șeful de partid al Anei Guțu.
Lista moldovenilor care se vor șef de stat este deja întocmită, iar bătălia pentru acestă funcție a început deja prin declarații acide, acuzații, avertizări, discuții contradictorii între concurenții electorali. Totuși, majoritatea celor care aspiră la fotoliul de președinte au ajuns pe scena politică și au condus instituții principale în stat anume alături și datorită contracandidaților înscriși în această cursă electorală. Mai mult, cei care au plecat au ajuns să critice vehement liderii partidelor din care au făcut parte.
Au condus împreună, iar acum sunt inamici
Liderul socialiștilor Igor Dodon a declarat marți, într-o conferință de presă, că îi va pune la punct pe Marian Lupu și Maia Sandu. La rândul său, candidatul democraților Lupu a declarat că singurul inamic al său în cadrul algerilor prezidențiale este Igor Dodon și va participa la dezbateri doar dacă va participa acesta. Totuși, până a-și spune relici tăioase Marian Lupu și Igor Dodon au fost, alături de liderul comuniștilor Vladimir Voronin, prezenți atât la evevnimentele care promovau idelogia partidului, cât și la cele care erau pe agenda guvernării de atunci, având în vedere funcțiile pe care e dețineau. Astfel, anume cu susținerea PCRM Dodon avea să ajungă în 2005 ministru al Economiei, iar ulterior vicepremier, iar Lupu a fost timp de mai mulți ani șef al Legislativului.
„Am decis, în martie 2010, să devin membru PCRM, pas care unii l-au înţeles, alţii nu, dar cred că a fost un pas corect şi la timp. Atunci formaţiunea era în cădere, era în opoziţie, şi când mai mulţi fugeau din PCRM, eu am decis să fiu împreună cu echipa”, a declarat Dodon într-un interviu pentru Publika TV.
Mai mult, potrivit unor scurgeri de informații publicate de WikiLeaks în 2011, Igor Dodon intențona să părăsească PCRM încă în 2009, împreună cu alți zece colegi de partid pentru a crea un partid de centru-stânga și ar fi vrut să-l susțină pe Marian Lupu și să colaboreze cu acesta. Liderul socialiștlor a negat atunci veridicitatea acesor informații, însă, ulterior, i-a părăsit totuși pe comuniști și a format PSRM.
Lupu – trecere-fulger din barca PCRM în cea a PD
Imediat ce steaua comuniștilor nu mai lumina atât de puternic, după evenimentele din 7 aprilie și în debutul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare anticipate, Marian Lupu anunța pe 10 iunie 2009 că pleacă din PCRM, nemulțumit de faptul că foștii săi colegi cu care împărțea aceeași ideologie dezbină societatea în spatele unui interes național. Tot în campaia resectivă Lupu s-a afișat alături de Partidul Democrat și a ajuns să conducă formațiunea, care i-a adus ulterior funcția de președinte interimar al Republicii Moldova.
Și lupta politică dintre Maia Sandu și Iurie Leancă din cadrul campaniei electorale pentru alegerea președintelui pare să șteargă relațiile colegiale din trecut ale acestora. Astfel, atât Maia Sandu, cât și Iurie Leancă au deținut funcții importante în stat datorită promovării din partea PLDM, partid pe care l-au susținut cândva cu ardoare în perioada când formațiunea era la guvernare. Iurie Leancă, în calitate de premier, a susținut inițiatiele ministrului Economiei, Maia Sandu.
Iurie Leancă vedea un premier bun în Maia Sandu
Mai mult, când s-a vorbit despre faptul că liberal-democrații ar putea să o înainteze pe Maia Sandu pentru funcția de prim-ministru, Iurie Leancă declara că fostul ministru al Educației ar fi un șef de Guvern foarte bun. Despre faptul că foștii susținători ai PLDM au comunicat cândva altfel a amintit chiar Iurie Leancă în cadrul dezbaterilor de la un post de televiziune că în perioada când era șeful Maiei Sandu aceasta nu-și permitea să-l întrerupă în timpul discuției.
Maia Sandu și Iurie Leancă i-au lăsat pe colegii din PLDM, la fel, în perioada când ratingul formațiunii era în scădere și și-au creat propriile partide – Partidul Acțiune și Solidaritate și, respectiv, Partidul Popular European.
De asemenea, Valeriu Ghilețchi a ajuns deputat în 1998 pe listele Partidului Forțelor Democrate, iar ulterior a ajuns să fie timp de mai mulți ani membru al Legislativului, fiind susținut de PLDM. Deputatul nu a plecat însă de bunăvoie din PLDM, fiind exclus din partid. Președintele fracțiunii parlamentare a liberal-democraților, Tudor Deliu, spunea atunci că supărarea colegilor nu vine de la faptul că acesta și-a acordat otul pentru instituirea Guvernului Filip, dar din cauza c nu se supunea indicațiilor conducerii formațiunii și „asista la ședințele fracțiunii, pe urmă fugea dincolo, ducea poșta”.
Până a conduce timp de mai mulți ani Partidul Liberal, Mihai Ghimpu a fost fondator al Frontului Popular din Moldova, iar ulterior vicepreședinte al Congresului Intelectualității (PFD), care i-au oferit pe parcursul mai multor ani madatul de deputat.
Ghimpu s-a simțit trădat de Ana Guțu
Fosta sa colegă de partid, Ana Guțu, a părăsit PL pentru a face din Partidul Liberal Reformator pe care îl conduce alături de Ion Hadârcă. Totuși, pân la urmă Ana Guțu pleacă și din PLR pentru a-și crea propriul partid – Partidul Unionist Dreapta. Liderul liberalilor Mihai Ghimpu spunea atunci despre Ana Guțu că l-a tădat pentru a-l apăra pe Vlad Filat, că este o naivă și că cei care au vebit în PL după ce formațiunea a câștigat Primăria au înțeles că „Ghimpu nu le dă treuca și au plecat a alții care le dau treuca”.
Totuși candidatul care a reușit îtr-o perioadă relativ scurtă de timp să treacă prin cele mai multe partide este Dumitru Ciubașenco, înaintat de la Partidul Nostru condus de Renato Usatîi. A fost în 2009 pe locul 25 pe lista PLDM-ului și l-a susținut cu ardoare pe liderul acestei formațiuni, Vlad Filat. În 2010, Ciubașenco era deja pe listele Partidului Umanist condus de fostul șef al servciilor secrete în periada regimului comunist, Valeriu Pasat. Candidatul lui Usatîi a motivat susținerea față de Pasat prin intenția de a realiza un referendum pentru predarea unei noi materii în școală – „Bazele Ortodoxiei”.
Menționăm că algerile prezidențiale vor avea loc pe 30 octombrie, iar în cursă sunt înscriși 11 candidați.
Și nici unul nu are un trecut simplu, fiecare a trecut prin mai multe partide pînă cînd și-a găsit locul, și asta este inevitabil cînd un proiect politic deja nu te mai reprezintă. Dar din toți aceștia cel mai tare mă supără Maia, ea nu recunoaște nici o vină și o face pe nevinovată, chiar dacă a fost lîngă Filat la luarea tuturor deciziilor.
Multe s-au intimplat si rele si bune, dar pentru ca dupa alegerile prezidentiale sa fie macar putin mai bine, este necesar ca tot electoratul pro-european sa se concentreze si sa-l sustina pe Marian Lupu. Doar asa va fi posibil de continuar cursul pro-european in pace si stabilitate.
Eu știu precis că acum cu toți candidații lor UNCI , nu fac decît să satisfacă interesele lui Țopa și a lui Filat! Niște oligarihi sau mafioți ordinari care ua furat ațara asta timp de mai mulți ani!