Alegeri în Găgăuzia. Cine va face legea în Comrat și cum s-a implicat bașcanul în scrutin

În timp ce la Chișinău și în diaspora au avut loc proteste, oamenii fiind nemulțumiți de modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din 13 noiembrie, în Găgăuzia a avut loc primul tur al alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Astfel, găgăuzii au fost chemați la urne pentru a-și alege 35 de deputați, care le vor reprezenta interesele în următorii 4 ani.

Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) reprezintă puterea legislativă în UTAG. Conform statutului juridic special al autonomiei, un deputat este repartizat la 5.000 de alegători, cu condiția ca fiecare localitate să aibă cel puţin un deputat. Astfel, calitatea de deputat în APG poate fi solicitată de orice cetăţean al Republicii Moldova care a împlinit vârsta de 21 de ani şi în momentul efectuării alegerilor locuieşte pe teritoriul circumscripţiei teritoriale (localităţii) pe care o va reprezenta.

Un candidat arestat înainte de alegeri

Candidatul colegiului 18 din satul Dezghinja, Nicolae Raea, a fost arestat de către organele de poliție în Comrat, cu 2 zile înainte de alegeri, fiind acuzat de evaziune fiscală în proporții deosebit de mari și anume neachitarea impozitelor. Arestarea sa a iscat nemulțumirea găgăuzilor, considerându-se că este mai degrabă un ordin politic. Asta deoarece urmărirea penală a început la 3 zile după ce acesta și-a înscris candidatura la CEC, Raea fiind un apropiat al liderului Partidului Nostru, Renato Usatîi, scrie budjakonline.md.

Mai mult, Petru Vlah, fost deputat în Parlamentul de la Chișinău, menționează că „până la alegerile pentru APG, lui Raea i s-au propus să își retragă candidatura, acesta refuzând și astfel i s-a intentat un dosar penal la comandă”. Ivan Comur, președintele CEC în Găgăuzia, menționează că arestarea lui Raea este una ilegală, în condițiile în care legea nu permite arestarea unui candidat înscris în cursa electorală și consideră că astfel de acțiuni din partea oamenilor legii sunt distructive.

Jumătate din deputați, aleși din primul tur

După primul tur din 20 noiembrie, au fost aleși 17 din 35 de deputați în Adunarea Populară Găgăuză, restul urmând să fie desemnați peste 2 săptămâni, atunci când va avea loc turul al 2-lea. Candidații care au obținut 50 %+1 din voturile alegătorilor sunt: Grigorii Uzun, Ivan Arnăut, Valentin Gaidarji, Natalia Șoșeva, Nicolae Uzun, Grigorii Cadîn, Ilie Uzun, Nicolae Dragan, Dmitri Monastîrlî, Georghii Eftenii, Nicolae Ormanji, Serghei Zaharia, Dmitri Cebanov, Feodor Eanioglo, Vladimir Kîssa, Vitalii Cebanu și Elena Caramit.

Găgăuzii, mai pasivi decât la prezidențiale

Prezența la urne a fost scăzută în autonomie, prezentându-se mai puțini alegători decât la scrutinul prezidențial de acum o săptămână. Conform președintelui CEC din Găgăuzia, Ivan Comur, 52.114 alegători și-au exercitat dreptul la vot, reprezentând 42,8 % din numărul total al cetățenilor cu drept de vot.

Prezența scăzută la vot a însemnat și anularea alegerilor în trei secții de votare, secții în care nu s-au prezentat cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși pe listele electorale. Astfel, potrivit gagauzinfo.md, în colegiile Nr. 3 (Comrat) – 30,9%, Nr. 5 (Ceadîr-Lunga) -32,6 % și Nr. 10 (Vulcănești) – 31,2 %, alegerile nu au fost validate. Cea mai înaltă rată de participare la vot a fost înregistrată în schimb în Cheoselia Rusă, acolo unde au participat peste 84 % din alegători.

Incidente electorale

Nici de această dată încălcările și incidentele electorale nu au lipsit. Aducerea oamenilor la vot și cumpărarea voturilor prin diferite metode au reprezentat cele mai frecvente încălcări constatate de observatori.

Un caz aparte s-a înregistrat în orașul Vulcănești. Conform gagauzinfo.md, un grup de 12 de persoane au încercat să obțină ilegal buletine de vot la o secție de votare pentru colegiul Nr. 8. La o analiză mai atentă, membrii biroului electoral au observat că tinerii nu locuiesc permanent în Vulcănești și au chemat poliția. S-a constatat astfel că toți cei 12 erau studenți în Chișinău și că domiciliul din buletin nu coincidea cu datele privind listele electorale emise anterior de ÎS Registru. Mai mult decât atât, în toate buletinele s-a depistat și faptul că toți își înregistrase domiciliul în Vulcănești în aceiași zi – 16 noiembrie 2016.

Precizăm că în lupta pentru colegiul Nr. 8 au fost înscriși patru candidați – independenții Serghei Cernev și Valentina Filipov, precum și candidatul din partea PSRM Vladislav Onofrei și Ana Holbaev de la Partidul Nostru.

Oamenii își pun mari speranțe în alegeri

Chiar dacă prezența la vot a fost una destul de modestă, cei mai mulți dintre locuitorii UTAG își pun mari speranțe în aceste alegeri și își doresc de la viitorii deputați să le creeze condiții bune pentru localitățile lor. De asemenea, majoritatea consideră că există candidați demni de a fi aleși, iar o parte din locuitorii satului Cazaclia, consideră că „ar trebui să fie aleși tinerii, ei având forțe proaspete și dornici de schimbare”. Locuitorii orașului Ceadîr Lunga consideră de asemenea că există candidați vrednici de a fi aleși și consideră că cei aleși ar trebui să se concentreze pe problemele oamenilor și pe rezolvare acestora, deoarece „cei aleși sunt slugile poporului și trebuie să muncească pentru el”, conchide un bărbat. Alții s-au arătat dezamăgiți de traseismul politic de care au dat dovadă unii candidați.

Bașcanul, implicat activ în campania electorală cu „o rugăminte personală”

Dacă la alegerile prezidențiale bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a evitat să susțină deschis unul dintre candidați, deși se știa clar că oferă tot sprijinul candidatului socialiștilor, Igor Dodon, atunci la alegerile pentru APG Vlah s-a implicat direct pentru susținerea unor candidați socialiști sau a unor independenți afiliați socialiștilor. Astfel, Irina Vlah și-a arătat sprijinul pentru candidatul colegiului Nr. 2, Svetlana Camîlciu, din partea PSRM, apărând pe materialele electorale și mergând chiar la întâlnirile electorale organizate de aceasta. De asemenea, la o întâlnire în satul Copceac, Vlah îi va îndemna pe cei prezenți să îl voteze pe Gheorghe Tabunșic, menționând că „nu este o rugăminte a bașcanului Găgăuziei, ci o rugăminte personală”.

Faptul că Irina Vlah se implică direct în aceste alegeri, deși nu are dreptul să o facă, demonstrează dorința acesteia de a avea un viitor organ legislativ comod, care să susțină demersurile ei.

Menționăm că la prima şedinţă a Adunării Populare a Găgăuziei urmează să fie ales preşedintele APG (Halc Topluşu Başî), vicepreşedinţii, prezidiul şi să fie aprobat Regulamentul APG. Curios este că unul din vicepreşedinţii Adunării Populare este ales din rândul deputaţilor de altă origine etnică decât cea găgăuză.