„Apendicele” economiei sau știința moldovenească între naftalina sovietică și lux

Ușile imense ale Academiei de Științe a Moldovei se deschid și sunt brusc teleportată în urmă cu câteva decenii. 

Ajung în sala unde se discută despre marele proiect al reunirii Basarabiei cu România, nu înainte de a trece prin atmosfera impregnantă de mirosul puternic de naftalină sovietică redat de covoarele roșii de pe scări, sălile mari cu mobilier vechi și fețele, anonime pentru mulți din generația tânără, imortilizate în portrete pe care sunt scrise cu litere chirilice de-o șchioapă numele acestora. Anume de pe culoarele acestui colos sovietic au fost așteptate ani de-a rândul invenții și tehnologii care ar contribui la un trai mai bun al moldovenilor sau ar justifica măcar resursele alocate din banii publici.

Știința în Moldova, inutilă pentru dezvoltarea economică

Despre faptul că o economie nu poate fi funcțională și nu poate să scoată din sărăcie moldovenii fără știință și inovare au vorbit atât experți, cât și responsabilii din Guvern, însă acest „pilon” a lipsit. Cauzele sunt arhicunoscute.

Un studiu al Anei Popa de la „Expert-Grup” a scos în evidență cauzele care demonstrează că știința moldovenească este de fapt „apendicele” economiei și o copie a sistemului sovietic. Expertul a afirmat că bani pentru ca savanții să vină cu soluții reale pentru economie sunt suficienți, precizând că ponderea acestor sume în PIB este tot atât de mare ca și cele ale altor țări în care cetățenii simt beneficiile de la știință. Și Forumul Economic Mondial atestă că Republica Moldova este la coada clasamentului la capitolul inovare printre țările aflate în tranziție.

Management defectuos și bani administrați netransparent

„Moldova a moştenit de la Uniunea Sovietică un sistem de cercetare şi dezvoltare foarte centralizat, în care activitatea de cercetare este concentrată în special în Academia de Ştiinţe şi instituţiile acesteia. Pe parcursul a două decenii nu s-a produs nicio schimbare majoră. În prezent, AŞM este responsabilă de formularea politicii şi stabilirea priorităţilor de cercetare şi dezvoltare, gestionează finanţarea activităţilor de cercetare şi dezvoltare. (…) Slaba performanţă a sectorului de cercetare şi dezvoltare este determinată de implicarea limitată a sectorului privat în acest proces, de calitatea personalului de cercetare din instituţiile publice de cercetare, de managementul defectuos şi folosirea ineficientă şi netransparentă a mijloacelor financiare disponibile”, a scris Ana Popa în studiul „Cercetare, dezvoltare și inovare în Republica Moldova: probleme și opțiuni”.

Inițiativa Guvernului care ar „revoluționa” știința

Și reprezentanții Guvernului au revenit acum la deficiențele acestui domeniu, care s-a dovedit a fi inutil pentru economie în loc să fie veriga de bază. Astfel, Ministerul Economiei, cel al Educației și Academia de Științe a Moldovei au prezentat spre dezbateri o nouă inițiativă care ar „revoluționa” modul de cercetare pentru a-l aduce la nivelul care ar contribui, în sfârșit, în mod real la dezvoltarea economică. În proiectul pentru completarea și modificarea Codului cu privire la știință și inovare, reprezentanții Guvernului vorbesc despre faptul că economia și știința nu merg mână în mână cum ar trebui să se întâmple de fapt, iar Academia de Științe înghite banii cetățenilor fără a oferi rezultatele scontate. În același timp, autoritățile amintesc despre lipsa personalului calificat și infrastructura pentru cercetare și inovare. „În ultimii ani, pentru proiectele de inovare şi transfer tehnologic se utilizează doar circa 2% din suma totală alocată, această stare de lucruri fiind relevată atât de către experţii locali, cât şi de către cei străini. Din mijloacele financiare prevăzute în Legea bugetului de stat pentru anii 2011-2015 pentru compartimentul „Ştiinţă şi inovare”, mai mult de 50% (de la 50,7% până la 61,8% în diferiţi ani) sunt mijloace pentru cheltuieli de personal a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării”, constată autorii proiectului.

Achiziții de lux la AȘM

Despre cât de eficient și corect au fost cheltuiți banii moldovenilor pentru dezvoltarea științei ne sugerează, în afară de experți și autorități, informațiile din Buletinul Achizițiilor Publice care arată că, pe timp de criză, chiar în primele luni ale acestui an AȘM a încheiat contracte de sute de mii de lei pentru zboruri și cazare în hoteluri.

Astfel, în martie Academia a cheltuit circa 600.000 de lei pentru servicii de transport aerian, 237.000 de lei pentru servicii hoteliere, iar anual instituția plătește mai mult de jumătate de milion de lei „Autobazei Academiei de Științe” pentru închirierea autovehiculelor cu tot cu șoferi. Alte câteva sute de mii de lei se duc pentru editarea unei reviste de specialitate, iar la sfârșitul anului 2014 savanții au achiziționat autoturisme de jumătate de milion de lei.

Venituri frumoase din cercetare

Faptul că știința în Republica Moldova nu se face pe stomacul gol poate fi observat în analiza veniturilor celui care mai bine de un deceniu conduce instituția. Potrivit declarațiilor pe venit din anul 2014 și 2013, Gheorghe Duca a reușit să acumuleze venituri frumoase din activitatea științifică, suma obținută la Academie și la universitatea acesteia fiind de circa 180.000 de lei în 2014. Totuși, suma este mai mică decât a soției sale care a obținut pentru activitatea în cadrul univeristății Academiei peste 245.000 de lei, iar pentru activitatea de doctorat din cadrul acestei instituții – 43.450 de lei. Astfel, salariile lunare ale celor care conduc AȘM ar ajunge la circa 15.000 de lei, iar alte câteva zeci de mii de lei sunt câștigați din cercetare științifică în cadrul diferitor instituții și din editarea manualelor. Informațiile prezentate în declarațiile pe venit, soții Duca mai indică și faptul că ridică fiecare indemnizații anuale în sumă de circa 40.000 de lei de la AȘM.

După ce în 2005, familia Duca deținea trei terenuri agricole, suprafața cărora era neînsemnată, în perioada 2007-2008 reușește să achiziționeze șase terenuri cu valoarea estimată la peste 750.000 de lei. Tot în 2008, „capii științei” au reușit să achizițineze casă de locuit și garaj de circa 2 milioane de lei, iar în 2011 – un automobil de lux de circa 160.000 de lei. Potrivit declarațiilor pe avere, Gheorghe Duca ar fi reușit să ramburseze doar într-un an și un credit de peste un milion de lei, datorie care nu mai figurează în declarația prezentată pentru anul 2014.

Comisia Națională de Integritate a depistat în anul 2014 că Duca a ascuns că deține patru terenuri agricole, 17 conturi bancare, acțiuni în cadrul a două companii și o cotă-parte în cadrul unui SRL. Solicitat de moldNova pentru a comenta starea de lucruri din domeniul pe care îl conduce și modul în care a obținut averi impresionante dintr-o activitate care nu a dus la rezultatele scontate pentru economia reală, Gheorghe Duca nu a oferit nicio reacție.

Soluții pentru știință la nivel european

Impuși de Uniunea Europeană prin necesitatea realizării Acordului de Asociere, reprezentanții Guvernului doresc ca aprobarea acestui document ce ține de modificarea Codului cu privire la știință și inovare să aducă o mai bună eficiență în implementarea politicilor ce țin de inovare și transfer tehnologic, claritate privind prioritățile în acest domeniu, concurență sănătoasă în atragerea banilor publici în proiecte științifice și savanți atestați în baza meritelor și performanțelor.