Experții companiilor de audit care au verificat situația economico-financiară a Moldinconbank dezvăluie legăturile instituției cu băncile rusești Baltika Bank și Strategia implicate în așa numita „spălătorie rusească” de 20 miliarde de dolari.
În timp ce reprezentanții Grant Thornton au efectuat fără probleme auditul băncii Moldindconbank în 2014, cei de la Moore Stephens susțin că nu au avut acces la probe care să le ofere posibilitatea de a formula o informație completă și obiectivă privind situația financiară a instituției. Astfel, experții companiei Moore Stephens au făcut referire în raportul prezentat la decizia Băncii Naționale a Moldovei de a sancționa Moldindconbank pentru clasificarea neadecvată a unor credite, acordarea împrumuturilor unor persoane care acționează concertat și încălcări în domeniul prevenirii și combaterii terorismului și spălării banilor.
Auditorii, fără acces la informații și probe
Prin urmare, Moldindconbank a format rezerve suplimentare pentru pierderi din active în sumă totală de 239,512 milioane de lei. „Noi nu am putut obține probe de audit suficiente și adecvate ce ne-ar permite să concluzionăm că evenimentele ulterioare ce au stat la baza formării reducerilor suplimentare pentru pierderi la active, sunt evenimente care conduc sau nu la ajustarea situațiilor financiare conform Standardului Internațional de Contabilitate”, susțin auditorii.
Raportul mai relevă faptul că sistemul de control al băncii și legislația nu permite conducerii să identifice toate tranzacțiile și soldurile cu părțile afiliate și să evalueze dacă aceste credite au fost acordate în baza condițiilor de piață. „Mai mult, pentru anul încheiat la 31 decembrie 2015, banca a înregistrat deprecierea activelor cu suma de 711,131 milioane de lei față de 55,266 milioane de lei cât era în 2014”, au precizat reprezentanții Moore Stephens.
Auditorii au mai declarat că nu au putut obține probe nici privind valoarea anumitor creanțe și nu au putut stabili dacă au fost necesare ajustări ale sumelor ce țin de alte active, datorii privind impozitul pe profit sau cheltuieli legate de deprecierea activelor.
Moldindconbank, cu datorii la băncile implicate în „laundromat”
Experții dezvăluie faptul că Moldindconbank a înregistrat datorii la alte bănci în sumă de peste 95 milioane de lei, cu o dobândă de 10%, plasate în 2014 de către Baltika Bank, respectiv în sumă de 28,468 milioane de lei, cu o dobândă de 12%, care aparține băncii rusești Strategia. În același timp, banca mai avea datorii la Baltika Bank în sumă de 265.000 lei. Anume aceste două bănci s-au numărat printre băncile lăsate de Banca Centrală a Rusiei fără licență din cauza că au fost depistate tranzacții suspecte.
Potrivit unei investigații realizate de crimerussia.ru, schema privind spălarea a miliarde de dolari prin sistemul bancar moldovenesc a fost „clocită” în birourile conducerii Căilor Ferate Ruse de către șeful întreprinderii, Vladimir Iakunin, care a implicat în acest sens 20 de bănci din Rusia, bănci care au rămas fără licență sau au fost sancționate de autoritatea centrală bancară de la Moscova. „Printre băncile „participante” la escrocherie au fost Interprogress, STB, Inkredbank, controlate de Andrei Krapivin, Boris Ușerovici, Valerii Markelov și „Baltika”, principalul acționar fiind Oleg Vlasov, însă de fapt era condusă de membrii grupării criminale „Solnțevo”. Ulterior, Vlasov a fost și el prmit să beneficieze de „spălătoria rusească” prin băncile moldovenești, au dezvăluit jurnaliștii de la crimerussia.ru.
Legăturile cu Veaceslav Platon
Potrivit sursei citate, cei implicați ar fi avut legături și cu Veaceslav Platon, numit și raiderul numărul 1 în spațiul CSI, despre care se spune că ar controla din umbră Moldindconbank, deținând și un pachet mic de acțiuni prin firma sa.
Investigația mai descrie situația financiară proastă în care se afla Baltika, banca cu depozite la Moldindconbank, și anticipa retragerea licenței de către Banca Centrală a Rusiei, lucru care s-a și întâmplat.
Numele lui Ușerovici și Markelov sunt pomenite de către bancherul rus Gherman Gorbunțov în interviul acordat bloggerului Veaceslav Balacci. Potrivit lui Gorbunțov, anume cei doi au organizat marea spălătorie rusească prin băncile pe care le controlau. „De spălarea banilor se ocupau băncile lui Ușerovici și ale lui Markelor. Și desigur ei au fost participanți activi la această schemă, au inventat-o chiar și…Dar aceasta este o altă istorie”, a declarat Gherman Gorbunțov.
Decontări pentru firma din dosarul privind „spălătoria rusească”
În același timp, experții care au analizat situația financiară a Moldindconbank susțin că din suma totală a decontărilor băncii cu persoane fizice și juridice, suma de circa 59 milioane de lei reprezintă carențele aferente contractului societății Star-Trans Grup. Potrivit kommersant.ru, firma care are legături cu Veaceslav Platon este în vizorul Centrului Național Anticorupție prin dosarul deschis pentru a investiga spălarea a 20 miliarde de dolari prin intermediul Moldindconbank. „Este vorba despre companii care au fost implicate în scandaluri, inclusiv în ceea ce ține de preluarea acțiunilor băncilor și ale companiilor de asigurări. Toate aceste firme aveau conexiuni, într-un fel sau altul, cu Veaceslav Platon. De exemplu, firma Star-Trans Grup și SV-Incolect care au achiziționat de la Moldasig și ulterior au vândut companiei rusești „Rossgostrah”. Star-Trans Grup a fost timp de 5 ani, până în 2012, rezidentă a orașului Căușeni, unde s-a născut Veaceslav Platon”, au dezvăluit jurnaliștii ruși.
Datoriile dubioase
Menționăm că, potrivit Rise Moldova, cele 20 de miliarde de dolari au fost spălate prin sistemul bancar prin încheierea unor contracte dintre două firme în care figura o datorie care nu exista în realitate. Banii erau transferați din băncile rusești în Moldova, iar magistrații moldoveni legalizau „jaful”.
Auditorii au vorbit și despre datoriile dubioase ale Moldindconbank. Astfel, experții susțin că „mișcarea în rezervă pentru datoriile dubioase” arată că suma înregistrată a crescut de la 268.000 de lei în 2014 la peste 17,5 milioane de lei. În același timp, cheltuielile pentru perioada de gestiune au ajuns la peste 130 milioane de lei în 2015 față de 10,389 milioane de lei în 2014, iar casările au crescut de la 659.000 de lei la 26,937 milioane de lei.