Milioane de euro din partea Uniunii Europene vor ajunge direct în Găgăuzia pentru dezvoltarea micului business, a agriculturii, crearea locurilor noi de muncă, reparația școlilor, spitalelor și drumurilor. Ajutorul financiar fără precedent vine după ce bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, printre vizitele la Moscova, a întețit și întrunirile cu oficialii europeni cărora li s-a plâns că regiunea este ignorată de Chișinău, iar mâna întinsă de Bruxelles a potolit discursurile vehemente pro-Uniunea Vamală de la Comrat.

gagauzia-5
Dansatorii găgăuzi întâlmpină oaspeții din Chișinău FOTO: Sandu Tarlev

Veste bună de la UE

În fața Universității de Stat de la Comrat, unde bustul lui Mihai Eminescu – scris cu „k” – stă față în față cu cel al liderului kazah și prietenul Rusiei, Nursultan Nazarbaiev, este forfotă mare. Fete cu flori roșii mari în păr și îmbrăcate în haine tradiționale găgăuze fac ultimele repetiții ale dansului pregătit pentru oaspeții de la Chișinău. Premierul Pavel Filip, Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Pirkka Tapiola și reprezentanta ONU, Dafina Gherceva, au venit în regiune pentru a le aduce găgăuzilor o noutate bună și anume că vor primi un ajutor financiar consistent care le va oferi noi oportunități și beneficii.

Bașcanul anunță că relațiile cu UE și Chișinău s-au îmbunătățit

Oaspeții întâmpinați de bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, după ce s-au perindat pe la mesele cu produse din afaceri finanțate cu bani europeni au trecut într-o sală mare plină de reprezentați ai businessului mic și mijlociu din regiune pentru a anunța lansarea proiectului Uniunii Europene. Astfel, Irina Vlah a declarat că găgăuzii au așteptat demult ca donatorii să ofere ajutor Comratului și nu doar Chișinăului, discursul fiind presărat cu apropouri la adresa Chișinăului despre cum regiunea nu s-a bucurat de prea multă atenție. Totuși, bașcanul a ținut să precizeze că dialogul cu Chișinăul s-a îmbunătățit considerabil, iar discuțiile cu Ambasadorul UE privind faptul că în regiune sunt alocate puține resurse financiare au dus la rezultate pozitive „și toate promisiunile făcute de Pirkka Tapiola au fost realizate”.

Discursul în română al premierului, întrerupt

Ceea ce a atras atenția celor prezenți în sală a fost faptul că premierul Pavel Filip a fost pus în încurcătură în timpul discursului său în limba română după ce o doamnă s-a apropiat și îi șoptea ceva în spate. Era vorba despre traducătoarea de limbă rusă care i-a cerut să-și întrerupă cuvântarea pentru a reuși să traducă în limba rusă, asta în timp ce găgăuzii sunt susținuți în a învăța limba română, iar Irina Vlah a declarat în timpul depunerii jurământului pentru mandat că își dorește ca toți locuitorii din regiune să cunoască limba oficială a Republicii Moldova. Trecând repede peste incident, Filip și-a continuat discursul în limba rusă. Referitor la ajutorul european oferit găgăuzilor, prim-ministrul s-a declarat convins că pe lângă dezvoltarea durabilă a regiunii, acesta va „schimba stereotipurile și adversitățile care au fost în Găgăuzia față de integrarea europeană a Republicii Moldova”.

gagauzia-6
Sala de festivități a Universității de Stat din Comrat, unde oficialii au ținut discursuri către reprezentanții businessului mic și mijlociu din regiune FOTO: Sandu Tarlev

Pirkka Tapiola, despre norocul găgăuzilor

La rândul său, Pirkka Tapiola a contrazis-o pe Irina Vlah privind faptul că regiunea a fost ignorată de donatori și autoritățile centrale, menționând că atenția va fi și mai mare în viitor, iar proiectul UE este doar începutul. „Voi, găgăuzii, sunteți foarte norocoși, deoarece aveți un bașcan foarte insistent”, a spus zâmbind Pirkka Tapiola, referindu-se la întrunirle și discuțiile pe care le-a avut în ultimele luni cu bașcanul Găgăuziei.

Ambasadorul UE a mai ținut să precizeze că prin alocarea celor 6,5 milioane de euro, „putem face o mică schimbare, dar una importantă”.

Discursuri mai puțin ferme privind vectorul pro-Rusia

La final, întrebată de jurnaliști despre vectorul extern al regiunii găgăuze, în contextul referendumului scandalos din 2014 în care peste 98% din populație s-a pronunțat pentru integrarea în Uniunea Vamală, liderul de la Comrat nu a mai fost atât de tranșantă în discurs. Astfel, Irina Vlah a declarat că acest ajutor al UE nu trebuie văzut într-o conjunctură geopolitică, iar populația va decide de cine să se apropie mai mult, în funcție de beneficiile și oportunitățile oferite.

În timp ce bașcanul consideră că cetățenii sunt cei care aleg, întreprinzătorii din Găgăuzia susțin că nu-i interesează aspectul politic și le este indiferent în ce direcție va oscila vectorul extern atât timp cât vor avea stabilitate și ajutor financiar în dezvoltarea afacerilor sale. Unii dintre ei recunosc că Rusia nu a venit în regiune cu programe concrete pentru susținerea afacerilor mici și mijlocii așa cum o fac instituțiile europene.

Iulia Jantuan, întreprinderea „Casa Dorului”, orașul Vulcănești

gagauzia-7
Iulia Jantuan FOTO: Sandu Tarlev

„Nouă ne este indiferent din partea cui vine ajutorul. Trebuie doar ca totul să fie făcut onest, iar banii să ajungă la destinație. Noi suntem de partea cealaltă a barierei. Partea politică este de partea cealaltă, iar noi suntem oameni simpli care profităm de acest lucru”

Ivan Buzudji, director întreprindere, satul Congaz

gagauzia-8
Ivan Buzudji FOTO: Sandu Tarlev

„Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare ne-a alocat finanțare pentru servicii de calitate în colectarea și evacuarea deșeurilor, întreținerea apeductului și alte servicii utilitare. Noi suntem un popor mic și nu vom refuza pe nimeni dacă ne vor oferi ajutor. Suntem pregătiți să lucrăm cu cei care ne întind mâna pentru a ne dezvolta. Vom răspunde așteptărilor celor care ne ajută”

Natalia Păcuraru, director al unui centru de instruire pentru copii, Comrat

„Am primit finanțare prin intermediul PNUD pentru a deschide un centru de instruire pentru copii în Comrat. Pentru noi ca întreprinzători și nu ca oameni politici contează foarte mult să fie stabilitate și acel sistem care poate asigura acest lucru și care poate aduce beneficii agenților economici este prioritar pentru noi. Acum, pentru noi nu contează cine ar putea construi acest sistem, contează să fie stabilitate”.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*