Noile prevederi ale legilor care fac parte din „pachetul de integritate” obligă candidații la funcția de șef al Autorității Naționale de Integritate (ANI) să fie verificați de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) – dacă au fost sau nu colaboratori ai KGB sau agenți secreți până în anul 1991. Totuși, SIS spune că acest lucru este imposibil, deoarece aceste prevederi se contrazic cu Legea privind secretul de stat. Prin urmare, ANI se află în blocaj, iar zeci de demnitari sau funcționari pot scăpa nepedepsiți dacă nu-și declară averile.
Parlamentul a votat pe 16 iunie 2016 așa-numitul „pachet de legi privind integritatea” care prevede reorganizarea instituției responsabile de integritatea angajaților statului și de verificarea corectitudinii informațiilor prezentate cu privire la venituri și proprietăți. Este vorba despre Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea privind declararea averii și intereselor personale, precum și o lege prin care s-au modificat sau completat alte acte legislative.
Concurs, organizat cu o lună întârziere
Astfel, Centrul Național pentru Integritate a fost redenumit în Autoritatea Națională pentru Integritate, noile prevederi privind reformarea instituției intrând în vigoare pe 1 august 2016. După 2 luni de la aprobarea „pachetului de integritate”, ANI a venit cu propuneri pentru modificarea și completarea acestui cadru legal. Cei șapte membri ai Consiliului de Integritate (CI) au fost selectați pe 29 decembrie 2016, iar prima ședință a acestui consiliu, prezidată de președintele-interimar și fostul șef al instituției, Anatolie Donciu, a avut loc a doua zi, pe 30 decembrie. Potrivit legislației, membrii CI aveau la dispoziție 2 luni pentru organizarea concursului privind selectarea președintelui și vicepreședintelui ANI, iar un regulament în acest sens a fost publicat pentru consultări și dezbateri. Reprezentanții instituției au menționat că avizul privind organizarea concursului ar trebui să fie publicat în Monitorul Oficial la sfârșitul lunii februarie curent. Regulamentul a fost aprobat pe 20 februarie și a fost transmis Ministerului Justiției pentru a fi înregistrat.
Totuși, deși avizul trebuia să apară în Monitor până la sfârșitul lunii februarie, acesta a fost publicat pe 7 aprilie 2017, iar termenul până la care candidații puteau depune dosarele era de 4 mai curent. La sfârșitul acestei perioade, patru persoane au arătat că vor să conducă ANI – Anatolie Donciu, Teo Cârnaț, Lilian Chișcă și Victor Strătilă, dosarele fiind depuse în ultima zi. Invocând legislația care prevede că cei care candidează pentru funcția de șef al ANI ar fi trebuit să depună cererile de participare la concurs în primele 20 de zile de la lansare.
Perioadă prelungită pentru selectarea șefilor ANI
Astfel, perioada în care urmau să fie primite următoarele dosare ale candidaților la funcțiile de președinte și vicepreședinți ai ANI a fost prelungită până pe 15 mai curent. Ulterior, reprezentanții Autorității au anunțat că numele persoanelor care vor să fie șefi ai instituției vor fi cunoscute pe 22 mai. Totuși, o nouă ședință nu a dus la aflarea celor care vor conduce ANI, participanții la discuții susținând că s-au întrunit pentru a găsi soluții în vederea deblocării procesului de organizare a concursului privind desemnarea unor câștigători în acest sens. Potrivit Autorității, esența problemei constă în faptul că noile prevederi ale legislației care face parte din „pachetul de integritate” stabilește că persoanele care candidează în concurs trebuie să fie verificați de Serviciul de Informații și Securitate pentru a vedea dacă nu au fost colaboratori operativi ai instituției, agenți de acoperire sau informatori până în anul 1991, iar rezultatele verificărilor urmau să fie prezentate în termen de 10 zile.
Legile care se contrazic sau de ce ANI cere, iar SIS refuză
În răspunsul primit de ANI de la SIS se menționează că Legea cu privire la secretul de stat și Hotărârea Guvernului referitor la regulamentul privind asigurarea regimului secret în cadrul autorităților publice și altor persoane juridice stabilește clar că termenul în care este ținut în secret informația care arată că o persoană colaborează sau a colaborat cu serviciile secrete este nelimitat, „indiferent de gradul de secretizare”. „Discuțiile pe marginea prevederilor legii și a Regulamentului pentru organizarea concursului de selectare a conducerii ANI au identificat neconcordanța între prevederile legii ANI și a Legii cu privire la secretul de stat”, au constatat reprezentanții Autorității.
Deși esența problemei era clară, ANI a mai încercat odată să obțină informațiile de la SIS. Astfel, Consiliul de Integritate a anunțat pe 3 iulie, în cadrul unei ședințe, că persoanele care candidează la șefia ANI au solicitat în scris divulgarea informațiilor respective de către SIS. Răspunsul Serviciului a fost același și, în aceste condiții, ANI a spus că va apela din nou la ajutorul Parlamentului, precum și a Guvernului, Ministerului Justiției.
Cei care încalcă legea privind declararea averilor pot scăpa nepedepsiți
În timp ce selectarea candidaților pentru conducerea Autorității s-a împotmolit, raportul de activitate pentru jumătate de an arată că zeci de funcționari sau demnitari pot scăpa nepedepsiți chiar dacă și-au ascuns averile sau încălcat legislația cu privire le integritate. Astfel, ANI a recepționat în primul semestru 74 de sesizări privind controlul unor eventuale încălcări ale legislației privind declararea averilor, intereselor personale sau conflictelor de interese, însă nu a putut fi întreprinsă vreo acțiune din cauza că, în lipsa unei conduceri, nu au fost numiți inspectorii de integritate. La cele 74 de petiții se adaugă altele 84 adresate Autorității care, de asemenea, nu au dus la inițierea controalelor. „Printre factorii de risc identificați la acest capitol se include prioritar necesitatea urgentării asigurării funcționalității ANI, pentru evitarea expirării termenului de prescripție al răspunderii contravenționale”, au declarat autorii raportului.
O nouă licitație, același câștigător
Între timp, Autoritatea a organizat pe 19 iunie licitația pentru selectarea agentului economic care va procesa și va digitaliza declarațiile de avere, iar pe 6 iulie a fost anunțat și câștigătorul – Esempla Systems, firma care și anul trecut a fost desemnată beneficiara contractului de acest gen cu ANI. Potrivit zdg.md, dacă în anul 2014 declarațiile de avere pentru procesarea și asigurarea publicării declarațiilor de avere pe site-ul Autorității era de 284.800 de lei, suma câștigată în 2016 de Esempla Systems pentru aceste servicii a fost de 900.000 de lei. Nu se cunoaște care este valoarea contractului din acest an.
Menționăm că ANI a dat asigurări că toate declarațiile de avere urmează să fie publicate pe site-ul instituției până la sfârșitul lunii septembrie. În total, au fost recepționate 55.710 de declarații de avere și interese.