O radiografiere a repartizării banilor publici din acest an arată că austeritatea nu a afectat prea mult autoritățile publice centrale, pentru unele din ele sumele alocate de la buget majorându-se și de peste 8 ori în acest an. În același timp, deși Parlamentul va primi mai puține resurse, cheltuielile pentru deputați vor crește cu peste 10 milioane de lei.
„Campionii” la obținerea banilor de la buget
Cu un deficit și cu o datorie de stat fără precedent, bugetul de stat a fost aprobat de Guvern în cadrul ședinței de ieri, 18 mai. Datele despre bugetele autoritățile publice centrale arată că cele mai „răsfățate” instituții din bani publici sunt Ministerul de Interne (2,54 miliarde de lei), Ministerul Transporturilor (2,53 miliarde de lei), Ministerul Educației (1,68 miliarde de lei), Ministerul Agriculturii ( circa 1,6 miliarde de lei), iar Ministerul Economiei și al Apărării vor primi cu peste 200 milioane de lei mai mult, deținând astfel resurse de peste 800 milioane de lei fiecare.
[visualizer id=”1332″]
Ministerul care a primit de 8 ori mai mulți bani
Cel mai mult a crescut suma alocată Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, de la circa 7 milioane de lei, la peste 58 milioane de lei sau mai mult de opt ori. De asemenea, a crescut semnificativ și bugetul Ministerului Transporturilor ( de la 1,8 miliarde de lei la peste 2,5 miliarde de lei), cel al Cancelariei de Stat și al Ministerului Justiției va fi mai mare cu circa 100 milioane de lei, iar al Ministerului Educației – cu peste 200 milioane de lei. Pe de altă parte, Ministerul Sănătății va primi de la buget cu 382 milioane de lei mai puțin, Ministerul Mediului – cu circa 77 milioane de lei, Academia de Științe – cu peste 10 milioane de lei, Curtea de Conturi – cu circa 14 milioane de lei.
[visualizer id=”1334″]
Buget mai mic pentru Parlament, milioane de lei în plus pentru deputați
Cheltuielile din banii cetățenilor pentru formarea Preșidenției vor fi mai mari cu circa 2 milioane de lei. Deși pentru activitatea Parlamentului autoritățile au tăiat în acest vreo 5 milioane de lei, în cazul remunărării personalului austeritatea nu a mai fost luată în calcul, suma fiind mai mare cu peste 10 milioane de lei față de anul trecut.
[visualizer id=”1340″]
Evoluția bugetului în ultimul deceniu
În ultimul deceniu veniturile acumulate în bugetul Republicii Moldova au înregistrat o creștere de circa 3,4 ori, de la 9,6 miliarde de lei în 2006 la 31,3 miliarde de lei, însă, concomitent su crescut cam tot de atâtea ori și cheltuielile, de la aproximativ 10 miliarde de lei la peste 35,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar prevăzut în 2016 este cel mai mare din ultimii ani, de 4,18 miliarde de lei, suma fiind practic dublă față de anul trecut. Totuși, cea mai mare gaură în buget a fost înregistrată în 2009 când suma a atins nivelul de 4,6 miliarde de lei.
[visualizer id=”1341″]
„Jaful secolului” a adus recorduri negative
Cea mai impresionantă ascensiune a cunoscut valoarea datoriei de stat care a ajuns la 56 miliarde, majorându-se cu peste 22 miliarde de lei sau circa 60% față de anul trecut. Creșterea fără precedent a datoriei a fost cauzată de convertirea în datorie internă a creditelor de miliarde de lei acordate băncilor implicate în „jaful secolului”, bani care vor trebui rambursați din buzunarele cetățenilor. Potrivit experților din cadrul „Expert-Grup”, bugetul Republicii Moldova se va confrunta cu mai multe riscuri în condițiile în care finanțarea externă este blocată, iar Chișinăul nu a reușit încă să încheie un acord cu Fondul Monetar Internațional.
[visualizer id=”1344″]
Pingback:Guvernul sărăcește aproape toate ministerele și majorează cheltuielile din banii publici - moldNova