CNA vrea o nouă instituție care va lupta cu economia tenebră. Expert: „Autorii par a fi căzuți de pe lună”

În timp ce președintele Parlamentului, Andrian Candu, și alți reprezentanți ai coaliției de guvernare în Legislativ vor amnistie fiscală pentru a încuraja cât mai mulți agenți economici să activeze legal, iar Fiscul tinde să aibă mai multă putere pentru a lupta cu infracțiunile economice, Centrul Național Anticorupție propune crearea unei noi instituții – Autoritatea publică centrală „Antifraudă”, după exemplul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) de peste Prut. Experții anticorupție susțin că astfel vor fi aduse din primul an la buget 335 milioane de lei, deși statul ratează zeci de miliarde de lei. Inițiativele deputaților și ale reprezentanților CNA au fost criticate de experți.

Ultimul studiu realizat în 2016 de Centrul Național Anticorupție (CNA) se referă la „consolidarea autorităților de prevenire și combatere a infracțiunilor economice în Republica Moldova”. Astfel, datele din analiza CNA arată că economia tenebră a ajuns să „rupă” 30% din PIB sau 30 miliarde de lei cât era în 2013, iar unele studii internaționale arată că acest fenomen ar ajunge la nivelul de 45-50% din valoarea Produsului Intern Brut. Numărul infracțiunilor economice, fiscale și de contrabandă a crescut cu 5% în 2015 față de 2014 și doar 5% din numărul total al acestor ilegalități au un verdict. În același timp, deși prejudiciul creat statului în 2015 de cei care comit astfel de crime a fost de 732 de milioane de lei, încasările finale au fost doar de 10 milioane de lei.

Instituțiile de drept, incompetente în fața economiei tenebre

Reprezentanții CNA recunosc că instituțiile de drept din Republica Moldova sunt incapabile să combată acest fenomen. Astfel, după ce spun că un concept bun de organizare instituțională pentru a lupta împotriva evaziunii fiscale și a economiei tenebre este Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) de peste Prut, autorii studiului consideră că pentru a scăpa de acest fenomen este necesară crearea unei noi instituții care să fie numită Autoritatea publică centrală „Antifraudă”. „Reieșind din datele privind amploarea economiei tenebre din Republica Moldova și rezultatele scăzute a urmării penale a infracțiunilor economice realizate de MAI, este necesară crearea unii autorități publice centrale, independente, cu competențe de cercetare a infracțiunilor economice, subordonată direct Guvernului, Prim-ministrului”, susțin experții CNA.

MAI, Serviciul Vamal și procurori vor elimina fraudele economice

În opinia reprezentanților Centrului, această autoritate ar fi cu mult mai eficientă în investigarea infracțiunilor economice, deoarece ar prelua competențele Serviciului Vamal și ale Ministerului Afacerilor Interne privind urmărirea penală în ceea ce ține de astfel de crime. De asemenea, procesul de urmărire penală ar urma să fie realizat de către procurori specializați, care însă nu vor putea reprezenta și dosarul în fața magistraților. Astfel, CNA invocă în acest caz exemplul Direcției Naționale Anticorupție de peste Prut și propune ca un alt procuror decât cel care a efectuat urmărirea penală să reprezinte cauza în judecată.

Autoritatea publică centrală „Antifraudă” ar trebui să fie formată din Aparatul Central din care ar urma să facă parte trei direcții. În afară de Aparatul Central, CNA propune ca în cadrul acestei instituții să activeze alte șase direcții, cele mai importante fiind direcțiile Antifraudă Fiscală și Antifraudă Vamală, care, la rândul lor ar avea mai multe subdiviziuni.

Venituri la buget mai mari cu sute de milioane de lei

Reprezentanții CNA consideră că pentru a asigura eficiența în lupta cu infracțiunile economice, noua instituție ar trebui să obțină aceleași rezultate ca și ANAF-ul, cifrele fiind raportate la populația Republicii Moldova, și anume „acumularea în primul an de activitate a unor venituri la bugetul de stat de circa 335 milioane de lei, ceea ce ar reprezenta 50% din prejudiciul stabilit în cele 2.111 de infracțiuni economice înregistrate în 2015”.

Referitor la studiul CNA, expertul economic din cadrul Institutului Economiei de Piață, Viorel Gârbu, a menționat că ANAF este echivalentul Inspectoratului Fiscal de Stat din Moldova (IFS). „Autorii studiului sunt căzuți de pe lună din câte se pare. (…) La fel ca în cazul ANAF, în structura IFS este o unitate antifraudă și investigare fiscală. Fiscul e pe lângă Ministerul Finanțelor. Astfel, noi deja avem în Moldova sistemul pe care autorii studiului îl caracterizează ca fiind implementat în statele UE. Nu înțeleg logica autorilor care doresc ca o nouă structură să fie creată și să fie plasată pe lângă Guvern” a declarat Viorel Gârbu.

Potrivit reprezentantului Institutului Economiei de Piață, economia tenebră există în Republica Moldova din cauza legislației imperfecte și confuze, a disprețului față de lege din partea moldovenilor, în special a celor cu funcții. „Uitați-vă ce averi au cei de la CNA, implicit directorul care stă bine mersi, în casă privată în zonă de elită, obținută „prin donație” și construită pe teren expropriat de același CNA”, a mai spus Gârbu.

Expertul în economie a subliniat faptul că autoritățile nu ar trebui să se mire când aud de fenomenul „salariilor în plic”, deoarece din salariul unui moldovean se plătesc contribuții sociale în valoare de 29% și medicale de 9%, impozit de 18% din total.

Autoritățile măresc armata de funcționari care trăiesc din mită

În același timp, el consideră că autoritățile de la Chișinău sunt prea ambițioase în comparație cu capacitățile pe care le au. „Impozitele trebuie să fie simple și puține, astfel fiind ușr de colectat, iar autoritățile fac contrariul majorând impozitele și armata de funcționari care tot din mită vor trăi din cauza salariilor mici”, a precizat Viorel Gârbu.

Menționăm că și mai mulți deputați, inclusiv președintele Legislativului, Andrian Candu, s-a avântat în lupta cu economia tenebră. Astfel, Candu declara că noile prevederi legislative, care se regăsesc în Legea amnistiei fiscale, vor duce la reducerea economiei tenebre de la 30% la 20% din PIB, creșterea bazei impozabile și a veniturilor din offshore.

Mai mulți experți au declarat că propunerea deputaților este una care va duce la blocarea relațiilor cu partenerii externi și este o formă de a legifera spălarea banilor în Moldova.

De asemenea, o reformă care ține de restructurarea Serviciului Fiscal de Stat prevede trecerea competențelor ce țin de investigarea fraudelor fiscale în gestiunea Fiscului, proiectul fiind susținut de Banca Mondială.