Comunitățile religioase din Basarabia au suferit presiuni în timpul guvernării țariste

O lucrare academică despre comunitățile religioase sub guvernarea țaristă pe teritoriul Basarabiei a fost lansată recent la Chișinău. Evenimentele descrise de autor amintesc despre faptul că în timp ce populația românească a fost tot timpul loială față de alte religii, guvernarea țaristă de la 1812 avea însă alte viziuni: luteranii erau susținuți de stat, iar catolicii erau considerați dușmanii Imperiului.

Autorul cărții „Comunităţile romano-catolice, protestante şi lipoveneşti din Basarabia în secolul al XIX-lea”, Ion Gumenâi, doctor în ştiinţe istorice și Decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova, susține că a muncit la această carte 8 ani. Potrivit acestuia, cartea conține documente noi, rapoarte și corespondențe ce nu au mai fost publicate până acum și sunt extrase din izvoare inedite. În afară de Arhiva Națională a Republicii Moldova, Ion Gumenâi a mai consultat Arhiva Națională a Federației Ruse și a Lituaniei. „Lucrarea ne arată un lucru clar și anume relația interpersonală dintre adepții diferitor confesiuni. Populația autohtonă românească a fost tot timpul loială față de alte religii. Nu sunt semnalate conflicte între ortodocși și alte confesiuni”, a menționat istoricul în ziua lansării.

Structura cărții

Cartea este structurată în patru capitole și cuprinde 350 de pagini. Autorul și-a propus să studieze comunitățile religioase din timpul guvernării țariste. Acesta povestește despre piedicile privind evoluția cultului latin în Basarabia, neasigurarea cu fețe bisericești a locașurilor sfinte și interzicerea construcțiilor mănăstirilor sau bisericilor. Lucrarea arată un tablou de ansamblu a politicii imperiului țarist și influența acestuia asupra religiei.

Astfel, aflăm că comunitățile romano-catolice sau lipovenii au fost supuși unor presiuni. Față de minoritatea romano-catolică, guvernul rus a dus o politică de opresiune, care în Basarabia s-a manifestat prin impedimente de diferit ordin. Și comunitățile catolice în sec al XIX-lea au avut de suferit. Catolicismul era văzut ca o religie a străinilor și a dușmanilor Imperiului Rus, pe când evanghelico-luteranismul era susținut de către stat prin diferite modalități, scrie autorul. Mai nou, aflăm că în Chișinău puteau fi găsiți cei mai mulți reprezentanți ai tuturor confesiunilor religioase, acesta fiind urmat de Hotin și Ismail.

„Această carte nu poate să nu impresioneze. Este o abordare științifică și deloc politică. Datorită acestei lucrări aflăm noi detalii despre comunitățile confesionale din sec. al XIX-lea”, a spus Igor Șarov, viceministrul Culturii.

Evoluția comunităților religioase

În anul 1812, când Basarabia a fost anexată la Imperiul Rus, confesiunea dominantă era cea ortodoxă – 90,54% din numărul total al populaţiei. După ortodocși urmau evreii cu 5,86%, luteranii cu 1,56%, lipovenii cu 1,15%, armenii cu 0,53 % şi romano-catolicii cu 0,46%. Ion Gumenâi a povestit că în perioada interbelică, atunci când Basarabia s-a aflat sub administrația românească, se observă o dezvoltare firească a comunităților religioase. Dar după instaurarea regimului comunist din 1944, comunitățile religioase practic au fost scoase în afara legii, neoficial.
„Era declarat că există libertatea religioasă, ceea ce nu se dovedea, de fapt. Ca exemplu poate servi biserica catolică. Din 16 biserici catolice în 1944, a răams doar una în anul 1985. După 1989 revenirea la un sistem cât de cât democratic s-a observat o evoluție normală a comunităților religioase”, a argumentat istoricul.

Conform datelor recensământului efectuat în Republica Moldova în anul 2004, 93,3% din numărul total al populației s-au declarat creștin-ortodocși. Baptiștii alcătuiesc aproape 1%, iar alte religii – 1,1%. Din grupul ateilor fac parte 1,4%, iar 2,2% din populație nu au declarat de ce religie sunt.