Meniu Închide

Condiții stricte să transferi 50 de euro din Republica Moldova – țara din care a dispărut un miliard. Băncile înăspresc condițiile de transfer internațional

Dacă în anul 2014 din trei bănci moldovenești miliarde de lei au ajuns în mod ilegal în conturi off-shore fără ca autoritățile să observe furtul, atunci în prezent clienții susțin că au parte de un adevărat chin când trec prin triajul bancherilor în momentul când decid să-și transfere banii în conturile pe care le au în străinătate. Această procedură a devenit și mai complicată după „jaful secolului”. Totuși, băncile vor deveni mai prudente și ar putea avea mai multe cerințe după ce va fi adoptată o inițiativă legislativă menită să combată spălarea banilor și finanțarea terorismului.

Intrarea principală în sediul Băncii Naționale a Moldovei FOTO Sandu Tarlev

Actul de identitate, cererea de efectuare a transferului sau ordinul de plată, documentele justificative, cum ar fi contracte sau facturi, autorizația din partea Băncii Naționale a Moldovei în cazul în care legislația o cere sunt doar câteva din actele pe care moldovenii trebuie să le prezinte băncilor în cazul în care vor să transfere bani în instituțiile financiare din străinătate. În același timp, în afară de datele exacte despre cel care va primi banii din Republica Moldova, cererea de transfer trebuie să fie completată cu scopul transferului și documente care să demonstreze că scopul declarat este cel adevărat. Banca acceptă să facă transferul în cazul în care sunt suficienți bani în conturi care nu trebuie să fie sechestrate, ordinul de plată trebuie să fie realizat conform cerințelor băncii, suma indicată nu trebuie să fie mai mare decât cea scrisă în documentele în care clientul demonstrează că a prezentat corect scopul transferului, precum și „alte condiții”, în funcție de natura tranzacției și cerințele actelor normative în vigoare.

Transferul către o bancă din Germania – misiune imposibilă

Astfel, unii reprezentanții ai businessului au reclamat faptul că cerințele băncii la efectuarea unui transfer sunt tot mai mari după „jaful secolului” – actele sunt solicitate în mod arbitrar, fără a fi clar de ce în cazul în care tipul tranzacției este aproape identic lista condițiilor este diferită. În același timp, un client ne-a spus că a dorit să transfere într-o bancă din Germania plata cotizației către o asociație din care face parte și angajații unei bănci comerciale din Republica Moldova i-au cerut statutul organizației tradus în română, iar pentru a transfera 50 de euro era obligat să achite un comision de 35 de euro. În momentul când a cerut explicații, reprezentanții băncii au spus că acționează în baza unui regulament al BNM pe care însă au refuzat să-l prezinte.

Referitor la sesizările clienților băncilor comerciale în legătură cu dificultățile pe care le întâmpină la transferarea banilor în conturile din străinătate, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Sergiu Cioclea, a afirmat că ar trebui să știe detalii despre fiecare caz în parte pentru a avea o opinie. „Într-adevăr, există un proiect de lege care se discută între Centrul Național Anticorupție și Banca Națională a Moldovei pentru a contracara acest fenomen ce ține de spălarea banilor și finanțarea terorismului. Băncile comerciale vor avea un rol cu mult mai important în acest proces”, declarat Sergiu Cioclea.

sergiu cioclea
Sergiu Cioclea, guvernator al BNM și Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator al BNM, în cadrul conferinței de presă, cu tema „Raportul asupra inflației”, 27 octombrie 2016 FOTO: Sandu Tarlev

Cioclea: Suntem atenți la microbi ca în carantină

Guvernatorul a menționat că băncile comerciale doar raportau o tranzacție suspectă și, astfel, BNM și CNA deveneau supraîncărcate cu informații, iar procesul de examinare a acestora era unul foarte dificil. „Trebuie totuși să ne asigurăm că schimbăm cultura. Nu putem spune că băncile cer prea multe informații și, în același timp, să ne asigurăm că nu avem tranzacții cu off-shore-uri sau să înțelegem sensul economic al unor tranzacții. Este normal ca în această perioadă de tranziție, ca în carantină, să mergem fiind mai atenți la microbi până găsim un echilibru și buna gestiune ca să înțelegem aceste riscuri”, a precizat șeful BNM.

El a adăugat că riscurile pot fi peste tot dacă nu sunt cunoscute și acestea trebuiesc identificate și înțelese. Potrivit lui Sergiu Cioclea, când băncile vor avea sisteme de monitorizare, atunci situația privind aceste riscuri va fi cu mult mai clară și ele vor fi gestionate mai eficient. „Haideți să mergem mai departe, să vedem ce spune legea nouă. În cazul în care BNM crede că unele prevederi sunt prea dure, vom discuta cu CNA, să găsim un echilibru și să nu omorâm vaca până va da laptele. Vom găsi un echilibru în noile prevederi care să nu încurce businessului”, a subliniat guvernatorul.

Operațiunea „titirez” în cazul „jafului secolului”

Menționăm că ex-șeful BNM Dorin Drăguțanu a explicat anterior că între cele trei bănci, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, au avut loc, în perioada 24-26 noiembrie 2014, mai multe tranzacții complexe și suspecte, operațiunea fiind calificată ca fiind una de tip „titirez” și care nu a putut fi observată de instituție. Drăguțanu a precizat că era vorba de o sumă mai mică „ce s-a rotit de mai multe ori pentru a ascunde creditele neperformante”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *