Copleșită de sărăcie, o familie cu șapte copii cere ajutor

Nouă persoane, dintre care șapte sunt copii, locuiesc în condiții greu de imaginat. Casa practic li se ruinează, iar cele două odăi în care stau astăzi sunt avariate. Ionel, Marcel, Igor, Petru, Victor, Dan și Marcela sunt șapte suflete care așteaptă să fie hrănite și îngrijite.

Visează la un viitor luminos și la o casă unde să nu plouă în ea și să le fie cald. Cel mai mic, Dănuț, are abia un an de zile. Nu înțelege prea multe, dar vrea cu siguranță să-și vadă părinții alături. „Este foarte interesant, dar și greu în același timp”, ne spune mama copilașilor, Larisa.

Câteva mii de lei pentru nouă guri

Singurii bani care ajung acum în casă sunt cei câștigați de capul familiei, întrucât femeia se află în concediul de maternitate. Tatăl muncește în calitate de mașinist la o direcție de reparație a drumurilor din nordul Republicii Moldova și are un salariu de puțin peste 3.000 de lei. Anterior, mai bine de 20 de ani a lucrat în calitate de îngrijitor de teritoriu în cadrul Direcției parcului de cultură. La salariul bărbatului se adaugă ajutorul social oferit de stat – 400 de lei pe lună, precum și 300 de lei care reprezintă indemnizația pentru creșterea copilului nou-născut. În total, circa 4.000 de lei pentru nouă persoane, dintre care șapte copii cu diverse necesități – începând de la bebeluși și până la școlari. „Nici pe departe nu ne ajung acești bani, doar pentru mâncare. Când soțul primește salariul, mergem la oraș și cumpărăm tot felul de crupe că sunt mai sățoase, ne ajung pe mai mult timp și așa ne hrănim. În plus, ne alimentăm cu ce mai creștem și avem prin împrejurul casei. Ne descurcăm încetișor. Sigur, nu-mi permit să-mi alint copiii și cu alte bunătăți. Câte odată doar le mai cumpăr niște banane, iaurt, dar mai rar, că sunt cam scumpe”, ne spune femeia.

Casa care stă să cadă

Și dacă la capitolul alimentare să mai descurcă, problema cea mare a familiei este casa unde locuiesc. Aceasta a primit-o soțul de la serviciu, dar care de ani buni nu a fost reparată sau renovată din lipsa resurselor materiale. Când am vizitat familia, căsuța se afla într-o situație deplorabilă – pereții îmbibați cu mucegai, umiditate, acoperiș defect și geamuri vechi și sparte. Casa are de două camere mici și un coridor, iar de bucătărie și baie nici pomină. „Mâncare facem în coridorașul pe unde trecem, ne descălțăm. De spălat – în odaie. Vara, când era cald, ne spălam afară, dar iarna în casă. Banii pe care îi avem sunt prea puțini să ne ajungă să reparăm aceste încăperi și să ne facem o bucătărie aparte sau o baie. Ne înghesuim toți cum putem. Eu dorm cu doi copii pe un pat, taică-său cu altul, fata și băiatul pe alt pat și tot așa. Loc le-am găsit la fiecare, numai să nu doarmă jos”, zâmbește mama copilașilor.

În vizorul autorităților locale

Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei au în vizor cazul din anul 2015, tot ce s-a reușit a fost școlarizarea copiilor și includerea în program preșcolar a celor de vârstă corespunzătoare, dar cauza tuturor problemelor a rămas un subiect dureros. Și pentru că nu dispun de surse financiare necesare pentru a-i ajuta, autoritățile au apelat la organizația neguvernamentală CCF Moldova, care a preluat acest caz. În caz contrar, exista posibilitatea ca micuții să fie separați de familie. Pe moment, cu ajutorul celor cu inimă mare s-a reușit reparația acoperișului locuinței, dar toate celelalte lucrări rămân încă de realizat. Investiția este destul de mare, evaluarea inițială fiind de circa 90 de mii de lei. „Vrem să reparăm în totalitate casa, să ne facem o bucătărie ca să avem unde mânca. În plus, am dori să avem și apeduct. Sunt multe pe care am dori să le facem, dar fără ajutorul celor cu suflet mare nu putem face nimic. Să meargă soțul peste hotare în căutarea unei vieți mai bune, tot nu aș vrea. Nici acolo nu e prea de câștig acum. În plus, eu ce să fac acasă singură cu șapte copii? Sper că bunul Dumnezeu ne va ajuta și în continuare”, spune cu speranță în glas femeia.