Sărăcie lucie într-o căscioară din satul Drăsliceni, raionul Criuleni. Aici își duc traiul patru micuți cu mama lor. Trei fetițe și un băiețel este toată averea Svetlanei Jereghea.
Cel mai mare are 13 ani, iar cel mai mic – puțin peste 2 anișori. Uneori, se întâmplă să nu aibă nici bani de hrană, iar sărbătorile pentru ei vin în fiecare an cu speranța că, într-o zi, viața lor va fi mai bună.
Părăsită de soț, a ajuns în stradă cu patru copii
Au fost momente în viață și când s-a aflat la limita disperării, dar nu a lăsat mâinile în jos. A mers mai departe și a căutat soluții, chiar dacă nu le vedea inițial. Motivată a fost de cei patru perechi de ochișori cărora le-a dat viață și vrea să-i facă fericiți. Svetlana a ajuns să-și crească de una singură copiii după ce a decis să se separe de soț. A rămas fără sprijin în fața vitregiilor sorții. „Locuiam în casa proprie din satul Pașcani, raionul Criuleni. Am cumpărat-o împreună cu tatăl copiilor. Așa a fost să se întâmple că am decis să divorțăm. Mi-am luat copiii și am fugit de acasă. El locuiește acum în casă cu concubina, iar noi stăm cu chirie aici, în satul vecin. Am noroc că nu plătesc bani pentru chirie, doar serviciile comunale. Avem grijă de casă, dar nu se știe până când, pentru că în orice moment poate veni stăpânul și să rămânem în drum”, ne spune Svetlana.
Nu a divorțat oficial pentru că, ne spune femeia, nu are bani să depună o cerere în judecată. Nu are bani nici să ceară partajarea averii rămase. Acum, cele cinci suflete trăiesc doar din ajutorul social oferit din partea statului, care este de circa 2000 de lei, dar această sumă nu le ajunge uneori nici pentru strictul necesar.
Scrisoare pentru Moș Crăciun
Copiii nu înțeleg prin ce greutăți trece mama lor. Îl așteaptă pe Moș Crăciun și i-au scris deja și scrisori. „Ca fiecare copil, i-au scris și ai mei câte o scrisoare moșului, dar …”, oftează Elena. Puținii bani care îi primește din ajutorul social nu îi va permite să le procure copiilor ce au cerut de la moșul. „Nici nu m-am uitat în scrisori. O să-mi fie milă dacă voi vedea ce doresc, iar eu nu am posibilitate să le procur. Banii pe care îi avem abia de-mi ajung pentru strictul necesar, să le procur de mâncare, haine și alte cheltuieli necesare, nu și să-i mai alint cu ceva bun”, suspină mama celor patru micuți.
„Îmi este greu. Nu lucrez, pentru că cel mai mic are doar 2 anișori, e micuț pentru grădiniță, cine să-l îngrijească. Acum stau eu acasă cu ei, iar când se va încălzi afară, îl voi da la grădiniță și îmi voi căuta și eu ceva de lucru. Încetișor ne descurcăm. Nu avem de ales”, susține Svetlana.
Deși sunt micuți și la vârsta când ar trebui să se bucure de copilărie, picii Svetlanei își doresc să crească mai repede mari, să muncească și să o poată ajuta pe mama lor. „Vreau să mă fac profesoară de clasele primare”, ne spune una dintre fetițe. „Dar eu vreau să fiu profesor de cultura fizică”, sare cu vorba mezinul. Cea mai mare dintre fetițe vrea însă să fie bucătar, îi place mult să gătească. „Eu și acum o ajut foarte mult pe mama la bucătărie atunci când are nevoie”, zice aceasta.
Fără lemne de foc, în mijloc de iarnă
O problemă de acum a familiei este lipsa lemnelor de foc pentru iarnă. De aceea, în casa în care locuiesc este permanent frig și umezeală. „Nu am bani să procur lemne. Ne îmbrăcăm un pic mai gros și ne încălzim. Ne-ar trebui și o mașină de spălat, aragaz, multe alte lucruri pe care nu am posibilitate să le procur de una singură. Soțul nu mă ajută cu nimic, niciun bănuț măcar”, ne spune femeia.
Totuși, cea mai mare problemă a familiei ține de acoperișul de asupra capului și unde ar putea să se adăpostească cei patru copiii cu mama lor. „Am vrea să avem casa noastră. Să nu stau cu frica în sân că oricând ar putea veni stăpânul și să-mi zică să eliberez casa. Cât de mică ar fi, dar să știu că este a mea”, conchide optimistă femeia că, ajutată de cei cu suflet mare, ar putea să-și vadă visul împlinit vreodată.