Greșelile în gestionarea proiectului prin care moldovenii ar fi trebuit să aibă acces la servicii publice modernizate prin intermediul Internetului au dus la crearea unor sisteme de milioane de lei care nu funcționează sau care în curând nu-și vor mai avea rostul. Responsabilii de „e-Transformare” a guvernării, proiect care a costat 23 milioane de dolari, recunosc, pe de o parte, că există probleme, iar pe de altă parte declară că totul a fost realizat cu succes și că ceea ce a fost scris „a fost îndeplinit literă cu literă”.

Servicii electronice FOTO egov.md

Curtea de Conturi a verificat cum a fost implementat proiectul de modernizare „e-Transformare a Guvernării” pentru care a fost alocată suma de 23 milioane de dolari dintre care 18,5 milioane de dolari reprezintă un credit contractat de la Asociația Internațională de Dezvoltare din cadrul Băncii Mondiale, iar 3 milioane de dolari au fost oferiți de Guvern. Rata dobânzii anuale a creditului este de 0,75%. Principalele probleme depistate se referă la carențele din legislație, managementul defectuos al proiectului și lipsa specialiștilor în tehnologii informaționale în cadrul autorităților publice. În unele cazuri, autoritățile s-au dezis de serviciile elaborate, deși au fost efectuate investiții semnificative. Astfel, nu au fost digitalizate acele servicii care ar fi urmat să fie utilizate de un număr mare de cetățeni și agenți economici, dar cele care nu sunt prioritare pentru aceștia.

Peste 13,5 milioane de lei aruncate în vânt

Astfel, deși au fost alocate 13,5 milioane de lei, cinci proiecte, printre care trei servicii publice electronice – Registrul agricol electronic, „e-Autorizație transport” și „e-Integritate” – acestea nu funcționează și nici nu se știe dacă vor funcționa. Acest lucru demonstrează cum autoritățile nu au avut grijă să elimine problemele cu care se confruntă oamenii: cozile în instituțiile statului, cheltuielile de deplasare și timpul pierdut. De exemplu, în cazul „e-Cazier”, angajații instituțiilor sunt nevoiți și până în prezent să caute documentele în arhivă fără a putea face acest lucru în mod electronic. Auditorii mai spun că deși au acces la serviciile publice prin Internet, moldovenii continuă să se deplaseze la sediul instituțiilor statului pentru a beneficia de aceste servicii. De asemenea, nu există un raport în care să se arate câți cetățeni apelează la serviciile online și care este numărul celor care preferă să meargă personal pentru a obține sau a depune acte.

Instituțiile reponsabile, cu păreri diferite despre proiect

Prezenți la prezentarea raportului, cei care au fost responsabili de implementarea proiectului au explicat de ce au apărut aceste probleme, însă nu au oferit răspunsuri clare de ce acestea nu au fost rezolvate. Astfel, reprezentantul Cancelariei de Stat, Valentin Guznac, a declarat că deși a fost o altă echipă care a gestionat proiectul, actualii șefi ai instituției nu se eschivează de responsabilitate și că va urma o ședință în care va fi examinată situația și vor fi înlăturate toate deficiențele.

La rândul său, Andrei Cușcă, de la fostul minister al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, a spus că a colaborat cu Centrul de Guvernare Electronică al cărui fondator este Cancelaria de Stat și le-a semnalat șefilor de acolo să implementeze proiectul în mod corespunzător. „Spre regret, nu întotdeauna am fost auziți”, a afirmat Cușcă, menționând că mai multe sisteme nu sunt funcționale sau nu sunt înregistrate de anumiți beneficiari.

Noul director al Centrului de Guvernare Electronică, Eugen Ursu, a venit cu un raport în care a prezentat cifre privind utilizarea mai multor servicii publice electronice, vorbind despre faptul că realizarea proiectului a fost apreciată de cetățeni și experții internaționali, iar obiectivele trasate au fost atinse.

Moldovenii, îndemnați să mai aștepte beneficiile

Asigurările date de Ursu au fost susținute de directorul executiv al Centrului, Iurie Țurcanu, care a declarat că nu ar trebui să fie lăsată impresia că proiectul nu a fost realizat cu succes, „rezultatele au fost atinse”, iar ceea ce a fost scris în proiect a fost îndeplinit „literă cu literă”. Cât despre utilitatea serviciilor publice electronice pentru cetățeni, Țurcanu a îndemnat moldovenii să mai aștepte, fiindcă este prea devreme de vorbit despre impact. El a adus exemplul Estoniei care nu a avut în primii ani după implementarea unui proiect similar „conexiuni electronice așa cum le are Republica Moldova”.

Totuși, responsabilii de proiect au fost contraziși de președintele Curții de Conturi, Veaceslav Untilă, care le-a spus că nimic nu a fost dus la bun sfârșit, nu există interoperabilitate și nu este clar ce se va întâmpla cu ceea ce s-a realizat când se va trece la o nouă etapă de modernizare a serviciilor publice prin digitalizare. Astfel, reprezentanții Curții au adus exemplul e-CNAM pentru care a fost cheltuită suma de 1,3 milioane de lei și care din cauza modificării legislației care intră în vigoare începând cu anul 2018 nu va mai fi util.

Sisteme informaționale sunt, specialiști nu-s

De asemenea, au subliniat faptul că Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor nu a luat în gestiune Registrul electronic agricol al cărui cost este de 2,3 milioane de lei, argumentând prin faptul că nu are specialiști în tehnologii informaționale, unicul angajat specializat părăsind instituția cu o săptămână înainte de discuțiile despre proiectul respectiv. De asemenea, nu este clar ce se va întâmpla cu „e-Autorizație în transport” pentru care s-au cheltuit 3,8 milioane de lei.

Reprezentanții instituțiilor de stat au recunoscut că sunt probleme care nu pot fi rezolvate atât de ușor. Eugen Ursu a menționat că Ministerul Agriculturii a creat Centrul Informațional Agricol în care vor fi servicii similare cu cele din Registrul agricol electronic, „ceea ce este inadmisibil”. Referitor la lipsa de specialiști, Iurie Țurcanu a spus că este o problemă de sistem cu care s-au confruntat nu doar realizatorii proiectului, iar despre „e-CNAM” acesta a declarat că funcționează din 2012 și acest sistem și-a recuperat investiția, deși nu a făcut calcule în acest sens.
În replică, auditorii au spus că toate aceste probleme trebuiau să fie prevăzute și să fie analizate toate scenariile, iar în cadrul următoarelor proiecte să fie luate în considerare recomandările lor.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*