Blocarea continuă a accesului observatorilor și comandanților militari la accidente, tentativa de înarmare și dotare cu tehnică performantă din partea contingentului militar rus sau exercițiile militare ale trupelor ruso-transnistrene sunt printre factorii distructivi ai stabilității în Zona de Securitate, consideră reprezentanții Chișinăului. Pe de altă parte, cei care administrează ilegal regiunea din stânga Nistrului au lansat mai multe acuzații la adresa autorităților de la Chișinău, declarând că obstrucționează aplicarea acordului de la Berlin.
Reprezentanții Comisiei Unificate de Control (CUC) din partea Tiraspolului și ai Chișinăului au participat sâmbătă, 16 septembrie, la conferința internațională „Dosarele conflictului transnistrean. Soluții pentru dezvoltarea societății de pe ambele maluri ale Nistrului”, organizată de Laboratorul de Analiză a Conflictului Transnistrean din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Din partea Tiraspolului a participat Dmitri Palamarciuc, expert cu statut permanent, iar din partea Chișinăului – Eduard Bumbac și Sergiu Guțu. Astfel, Eduard Bumbac a vorbit despre principalele provocări în Zona de Securitate, chiar dacă situația este una stabilă și controlabilă.
Tehnică militară performantă pentru soldații ruși din Transnistria
Potrivit lui Bumbac, este vorba despre consolidarea potențialului militar subunităților Federației Ruse din cadrul operațiunii de pacificare, aplicațiile militare la care participă Grupul Operativ al Trupelor Ruse, precum și exercițiile militare comune ruso-transnistrene care au avut loc în luna august a anului trecut și a acestui an. Printre factorii distructivi care duc la destabilizarea situației în Zona de Securitate menționați sunt majorarea efectivului și extinderea spectrului de misiune ale posturilor structurilor de forță transnistrene, blocarea continuă a accesului observatorilor și comendanților militari la accidente, tentativa de înarmare și dotare cu tehnică performantă din partea contingentului militar rus. Rămân a fi nesoluționate mai multe probleme de către Comisia Unificată de Control.
Cele mai recente evenimente arată clar că operațiunea de menținere a păcii nu este capabilă să soluționeze problemele din Zona de Securitate. Circumstanțele demonstrează că mecanismul actual de menținere a păcii nu este în stare să asigure rezolvarea deplină a problemelor și nu garantează o susținere eficientă a asigurării securității, a precizat Eduard Bumbac.
Reprezentantul Chișinăului în cadrul CUC a mai amintit de faptul că pe 21 iulie 1992 a fost semnat acordul dintre Republica Moldova și Rusia, ultima care mai este și stat-garant.
Rusia are o poziție duplicitară
„Cu regret, în cadrul Comisiei Unificate de Control delegația țării respective de multe ori are o poziție duplicitară. În urma activității din anul trecut și din acest an, partea moldovenească a propus ca în perioada concediului părțile să-și asume responsabilitatea și să nu contribuie la destabilizarea situației în Zona de Securitate. Atât delegația Rusiei, cât și cea a Transnistriei au refuzat acest lucru atât în cadrul procesului-verbal, cât și în cadrul unei înțelegeri ca între gentelmeni și au făcut exerciții militare, cu implicarea tehnicii și cu traversarea râului Nistru, care se află în totalitate în Zona de Securitate. Nu o singură dată, GOTR și-a asumat angajamentul să aibă o poziție neutră, dar recurg împreună cu reprezentanții Transnistriei la acțiuni care duc la destabilizarea situației. Când discutăm, ei spun că aceasta nu este de competența CUC”, a precizat Eduard Bumbac.
Potrivit lui Bumbac, ar trebui să fie exclusă necesitatea consensului pentru a lua decizii în cadrul Comisiei sau pentru a elabora un nou statut al acesteia.
Tiraspolul acuză Chișinăul de neaplicarea acordului de la Berlin
La rândul său, expertul din partea Tiraspolului în cadrul CUC, Dmitri Palamarciuc a declarat că aplicarea protocolului de Berlin este blocat din cauza demersurilor societății civile și a conducerii de la Chișinău. Potrivit lui Palamarciuc, și OSCE a fost criticată după întrunirea de la Berlin. Întrevederile dintre președintele Igor Dodon și Vadim Krasnoselski au fost calificate de expertul de la Tiraspol drept „o fereastră de optimism”, dar nu s-au soldat cu rezultate pozitive. El a adăugat că Republica Moldova a luat mai multe decizii unilaterale în detrimentul intereselor populației din Transnistria, iar deschiderea punctului vamal de control comun moldo-ucrainean de la Cuciurgan a dus la afectarea agenților economic și a circulației cetățenilor din regiune. Dmitri Palamarciuc s-a arătat îngrijorat de faptul că circulația mărfurilor ar fi blocată din cauza că autoritățile din dreapta Nistrului insistă în privința înregistrării exportatorilor la Chișinău.
„Se creează impresia că autoritățile de la Chișinău organizează intenționat o criză în transporturi. O altă amenințare este complicarea relațiilor dintre Republica Moldova și Rusia. Este îngrijorătoare cererea privind retragerea trupelor ruse de pacificatori de pe Nistru. Transnistria este cea care-și dorește stabilitatea în regiune”, a mai spus Palamarciuc.
El a spus referitor la declarațiile conform cărora operațiunea de menținere a păcii nu permite atingerea acelor scopuri care au fost trasate în 1992 și nu soluționează problema transnistreană că reglementarea din punct de vedere politic a diferendului transnistrean nu depinde de misiunea de pacificatori, ceea ce este enunțat și în textul acordului. „Acesta prevede că forțele de menținere a păcii facilitează un dialog diplomatic și faptul că acest dialog este blocat la nivelul negocierilor în formatul 5+2 nu este problema pacificatorilor, a părții ruse sau a celei transnistrene”, a precizat expertul din stânga Nistrului.
Propunerile Chișinăului, refuzate de Moscova și Tiraspol
În replică, Eduard Bumbac a spus că activitatea Comisiei este parte a acestui acord. Politicul are activitatea sa. „Noi cu dumneavoastră suntem responsabili ca în Zona de Securitatea să fie transparență, stabilitate și libera de circulație a mărfurilor și cetățenilor. Când o parte încalcă în mod conștient această înțelegere, iar altă parte o susține tacit despre ce eficiență putem vorbi. Aproape doi ani și jumătate am fost în blocaj din cauza discuțiilor privind libera circulație. Pe 13 ianuarie curent CUC a semnat Procesul verbal nr. 828 cu privire la libera circulație prin Zona de Securitate, în care punctul 3 prevede inițierea și elaborarea unui mecanims de monitorizare în Zona de Securitate. Însă când s-a ajuns la implementarea acestuia, atât delegația dumneavoastră cât și a cea Rusiei nu au fost de acord pentru aplicarea acestui punct. Propunerea Republicii Moldova era instituirea unui monitoring asupra liberei circulații în Zona de Securitate de OSCE, adică Rusia și Ucraina sau alte țări care fac parte din această organizație. Noi am vrut ca nici noi, nici partea transnistreană să nu fie implicați, pentru ca să fie imparțialitate, însă acest lucru nu poate fi realizat”, a explicat reprezentantul CUC.
De ce nu funcționează podul Gura-Bâcului-Bîcioc
Discuții aprinse a stârnit și subiectul privind podul de la Gura-Bâcului-Bîcioc. Potrivit lui Palamarciuc, partea transnistreană este interesată de construcția acestuia la fel de mult ca și partea moldovenească. „Există și un aspect politic. Negociatorii din partea Chișinăului, în special Eugen Carpov, au refuzat să-și asume să semneze pentru faptul că nu va fi utilizat pentru deplasarea tehnicii militare”, a declarat Palamarciuc.
Potrivit acestuia, cerințele erau ca să fie reparat podul și drumurile de acces, să poată circula și autoturisme înmatriculate în Transnistria, partea transnistreană a cerut ca acest pod să nu fie utilizat în scopuri militare. De asemenea, așa-zisul viceministru de Externe de la Tiraspol, Alexandr Stețiuk a spus că o condiție este ca circulația autoturismelor înmatriculate în Transnistria să nu fie blocată, iar anul trecut Chișinăul a interzis cetățenilor din dreapta Nistrului să circule cu astfel de mașini. „UE deja a blocat circulația mijloacelor noastre de transport. Noi nu putem să credem că în viitor mașinile noastre nu vor fi blocate pe teritoriul Republicii Moldova. Până nu vom avea garanții privind faptul că vom putea circula liber, nu va fi soluționată problema cu podul”, a subliniat Stetiuk.
Blocaje și acțiuni sub paravanul operațiunii de pacificare
Eduard Bumbac a explicat că cei care circulă cu astfel de autoturisme au avut șansa să perfecționeze pașapoarte tehnice și au avut și facilități la înregistrarea mijloacelor, beneficiind de o reducere de 70% din cost „Vă place nu vă place, începând cu Eduard Bumbac și până la ultimul cetățean trebuie să aibă pașaportul tehnic pe teritoriul pe care trăiește. Dacă pentru deschiderea podului, voi puneți inițial precondiții, apoi decizii concrete, în așa fel nu ajungem la nimic. Sau deschidem sau nu-l deschidem. Aceasta nu poate fi o precondiție pentru pod. Cu părere de rău, acele forțe – grăniceri, vama, miliția de migrațiune aflată nelegitim în Zona de Securitate, fiind amplasate a doua zi după ce au fost retrase unele posturi de pacificatori încă o dată arată că în activitatea Comisiei sunt blocaje. O parte își permite să facă orice sub paravanul operațiunii de pacificare”, a declarat reprezentantul Chișinăului.
Menționăm că autoritățile de la Chișinău au anunțat că vor cere Organizației Națiunilor Unite să pună în discuție retragerea trupelor ruse (GOTR) aflate nelegitim în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
Pingback:19.09.2017: Discuții „cu scântei” despre securitatea de la Nistru între reprezentanții Tiraspolului și ai Chișinăului – Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean