Zilele trecute am fost la Iași și am decis să facem un interviu cu primarul celui mai important municipiu din România, după București. Mihai Chirica ne-a primit în pofida unei agende pline. Am hotărât să discutăm despre înfrățirea dintre Iași și Chișinău și beneficiile acestei decizii de acum 10 ani, dar și despre alte subiecte de actualitate, inclusiv despre viziunile „expansioniste” ale lui Igor Dodon, privind dorința sa de creare a unei Moldove mari, sau despre referendumul anti-Chirtoacă din noiembrie.
Dle primar, în anul 2008 Chișinăul și Iașiul au devenit orașe înfrățite. Cât de benefică a fost această decizie?
În primul rând, este aproape natural, firesc, ca Iașiul și Chișinăul să fie împreună. Dacă nu erau înfrățite prin acte, erau oricum înfrățite prin destin. Din punctul meu de vedere, mai ales că știu acest proiect de la începutul său, a fost foarte benefic ambelor comunități. Am avut posibilitatea unei comunicări directe și foarte facile a autorităților locale din Iași și din Chișinău, au fost numeroase vizite comune, pe proiecte concrete. Spre exemplu, experiența noastră în dezvoltarea unor servicii publice pe care am transferat-o către Chișinău, inclusiv la nivelul unor consultări tehnice foarte apropiate sau aducerea în Iași a unor elemente culturale foarte importante din imaginea Chișinăului. Desigur, foarte important a fost schimbul cultural permanent pe care l-am avut cu asociații culturale din Chișinău și asta s-a bazat și pe un sprijin reciproc, atât din punct de vedere financiar, cât și moral. Nu în cele din urmă, e vorba despre destinul comun pe care îl avem, știți foarte bine, Iașiul și Chișinăul sunt primele două orașe din imperiu care și-au dat mâna și au făcut proiectul României Mari acum 100 de ani: întâi a venit spre noi Basarabia, dinspre Sfatul Țării, Chișinău, pe urmă a venit Bucovina și mai târziu s-a întâmplat proiectul din decembrie. Avem, să spunem, un trecut atât de important împreună încât nu puteam fi decât orașe înfrățite.
Care a fost sau este cel mai mare beneficiu pe care l-a dat Iașiul Chișinăului?
Eu nu știu dacă Chișinăul a luat în mod neapărat ceva esențial de la Iași în dezvoltarea orașului. Și despre asta n-ar putea să vorbească decât Chișinăul – dacă a meritat, dacă a avut ce lua, dacă mai are ceva de luat. Eu pot să spun ce am luat noi sau ce am luat eu din vizitele dese pe care le-am avut acolo. Am adus către Iași imaginea unui popor demn, a unui popor care știe să conserve istoria și tradiția, a unui popor care reușește să supraviețuiască mult mai bine decât noi în condiții mult mai vitrege decât la noi și, de ce nu, a unui popor plin de lucruri care îl fac să fie de fiecare dată de apreciat. Cel puțin, formația Botgros e o prezență tradițională aici, la Iași, sau Vali Boghean, sau Milenium, sau Ion Paladi care și-a făcut un obicei ca să vină la noi. Nu o spun pentru faptul că suntem subiectivi, dar chiar sunt valoroși și chiar au transferat către noi elemente de cultură, de folclor tradițional foarte puternice.
Dacă vorbim despre oameni, cunoașteți moldoveni din Republica Moldova care au afaceri sau ocupă posturi cheie în Iași?
„La Plăcinte” este o afacere sută la sută din Republica Moldova și care prima oară s-a dezvoltat la Iași, pe urmă a plecat către București și alte orașe. Există mulți tineri care lucrează în IT și care sunt proveniți din rândul studenților moldoveni, cei care fac parte din grupul ATRAG (Asociația Tinerilor Români din Afara Granițelor), cu care colaborăm foarte bine, facem și proiecte împreună. De asemenea, știm despre schimbul de experiență dintre profesorii universitari de la Chișinău și Iași, schimburile academice – faptul că Academia de Științe din Republica Moldova este afiliată Academiei din României. Putem discuta despre unele dintre cele mai frumoase evenimente artistice pe care ni le-a oferit Eugen Doga în relația cu Iașiul, relație pe care am întărit-o la Chișinău.
Știu șefi de televiziune din Iași care provin din Republica Moldova. TV Life, unul din cele mai importante posturi locale [este condus de Lia Anton]. De asemenea, sunt mai multe ONG-uri care activează pe teritoriul Iașiului și a României care au șefi din Republica Moldova, directori de companii mari, doamna [Olga] Popușoi, de la Lear Corporation etc. Mai avem și o comunitate a medicilor basarabeni care muncesc la Iași. Printre cei mai cunoscuți se numără prof. dr. Grigore Tinică, managerul Institutului de Boli Cardiovasculare „G. Georgescu”, dr. Ioan Strelţov, medic la Spitalul Neurochirurgie, dr. Gheorghe Iliev, medic la Spitalul „Cuza Vodă”, dr. Gheorghe Nedelciuc, de la Spitalul „Socola”, dr. Liliana Cucoş, medic neurolog la Spitalul de Neurochirurgie și mulți alții.
În Republica Moldova au fost constituite mai multe municipii din acest an, pe lângă Chișinău și Bălți. În calitate de primar al unuia dintre cele mai importante municipii din România, ce sfaturi aveți pentru primarii de peste Prut pentru a dezvolta localitățile pe care le conduc?
Iașiul este chiar al doilea municipiu din România după București. Sfatul pentru dezvoltarea unui municipiu este cel legat în special de deschidere spre noua orientare a politicii europene dintr-un motiv foarte simplu: cu cât se va încerca menținerea într-o stare de inerție a acestor orașe prin liderii săi, și vorbim atât de liderii adminsitrativi, cât și de cei politici, cu atât acele orașe vor rămâne subdezvoltate. Am mai spus-o și în alte situații: Europa este pentru toate orașele din Europa o locomotivă, important este să te branșezi la ea, să te legi de locomotiva aceasta, să te cari. Dacă nu poți să faci lucrul ăsta, atunci e clar, se va menține o stare de subdezvoltare.
Deschiderea Iașiului față de acest concept a fost principalul motor de dezvoltare economică în ultimii ani. Dacă rămâneam inhibați în tot felul de cutume, că putem noi cu forțele noastre, că doar noi suntem deștepți, că doar noi știm, că numai ideea noastră este cea bună, cu siguranță am fi fost și noi unul dintre multele orașe care în momentul de față au media salarială în pragul de sărăcie. De aceea, cred că pe primarii de municipii i-aș sfătui să călătorească, dar în sensul bun al cuvântului – în sensul de cunoaștere, nu de plimbare – în capitale europene, să nu copie modele, ci să adapteze modele și să folosească în special resursa locală. Nu se pot face minuni peste noapte evident, dar se poate începe de undeva și bătăliile se câștigă una câte una. Să-și adapteze legislația locală pe fondul unei dezvoltări europene, să-și trimită cât mai mulți oameni acolo să cunoască, să-i verifice dacă au învățat ceva, să-i pună la treabă după ce s-au întors și desigur să urmeze toți o singură cale.
Nu cred că putem evita două subiecte politice, de actualitate. Primul: Președintele socialist de la Chișinău, Igor Dodon, visează la o Moldovă mare – a recunoscut-o de mai multe ori înainte și după alegerile din 2016. Respectiv, în „planurile” lui intră și Iașiul, avea chiar și o hartă în biroul său de la partid. Cum percepeți dvs. aceste declarații?
Eu, în calitate de lider al Iașiului, țin foarte mult la elemente de diplomație. Nu pot să apostrofez nici dintr-o formă, chiar dacă aș fi pe teritoriul Moldovei. Știți cum e, noi, moldovenii, avem o vorbă pe care o transmitem și domnului Dodon: Pasărea pe limba ei piere. Cu aceste declarații se potrivește foarte bine.
Arată puțină necunoaștere de istorie pe de o parte, iar pe de altă parte arată, din punctul meu de vedere, o lipsă totală de viziune. Că la fel gândesc și ungurii, la fel gândesc și cei din Imperiul Austro-Ungar, la fel gândesc și catalanii, la fel gândesc și curzii, la fel gândesc și islamiștii din ISIS. Toți vor să mai creeze câte ceva pe undeva fără să țină cont de faptul că istoria este ireversibilă. Total ireversibilă. N-o să mai fie niciodată un imperiu roman, imperiu grec, imperiu otoman și alte imperii care s-au stins de foarte multă vreme. Lucrurile se vor duce într-o evoluție firească, tehnologică, de mentalitate, care poate să însemne și dezvoltare, și subdezvoltare, nu înseamnă neapărat progres, dar e evoluție.
Al doilea subiect ține de referendumul care va avea loc la Chișinău pentru suspendarea primarului Dorin Chirtoacă. Care a fost relația dvs. cu primarul de Chișinău și cum se vede dela Iași situația politică din Capitala Republicii Moldova?
Din păcate, de la preluarea mandatului în iunie anul trecut n-am prea avut ocazia să ne mai vedem. Ghinioanele dumnealui au venit tot cam în aceeași perioadă, dacă nu chiar mai devreme. Sigur, când un om este la pământ este foarte ușor să-i dai lovitura de grație, dar trebuie să-l judecăm pe primarul Chirtoacă, dacă e cazul să facem lucrul acesta, după faptele lui, după ceea ce a reprezentat el pentru comunitatea din Chișinău. Vă spun un singur lucru: dacă Chișinăul nu avea un primar ca și Dorin Chirtoacă, era total debranșat de la traiectoria europeană a lui și chiar a statului moldovenesc. Pentru că toate bătăliile politice între Parlament, Guvern și Primăria Chișinăului i-au dat câștig de cauză lui Chirtoacă de fiecare dată în ceea ce privește traiectoria europeană. Nu este dreptul meu să apreciez cât de penală sau mai puțin penală a fost fapta lui Chirtoacă. Asta o vor spune judecătorii în cele din urmă. Dar pentru orice om de pe planeta asta există a doua șansă, care poate să-l reașeze acolo unde îi este locul. Dar întâi trebuie să vedem ceea ce a făcut bine, să nu judecăm sau să aruncăm cu pietre înainte de a afla care este adevărul și desigur ceea ce a făcut bine nu trebuie să fie șters cu buretele și demolat. Viitorul primar trebuie să fie un primar care să ducă mai departe drumul trasat de către Chirtoacă. Poate nu în totalitate, dar măcar în direcția proeuropeană eu cred că este necesar.
N-o spun pentru faptul că noi suntem membri ai UE și oarecum ne obligă și legea, și apartenența noastră la această uniune să vorbim așa. O spun din privința unei origini comune: pentru că orice român din această țară nu poate să privească nici într-un fel evoluția acestui stat fără să nu țină cont de faptul real că în urma noastră mai sunt câteva comunități românești foarte mari, de milioane – nu vorbim despre o enclavă de 100.000 de curzi izolați în nordul Turciei sau de o enclavă de 60.000 de unguri izolați în sud-vestul Ucrainei sau de o enclavă de 100.000 de maghiari în centrul României, ci vorbim despre un popor care a rămas izolat, debranșat oarecum de patria mamă și care trebuie să reprezinte întotdeauna un element de atenție continuă. Un proiect de țară pentru România era proiectul unificării, deci orice președinte pe care l-a avut România trebuia să și-l propună ca proiect – nu știu dacă îl duci la bun sfârșit, dar dacă ți-l propui poți să-l îndeplinești. De aceea, întorcându-mă la Chirtoacă, trebuie să fie continuată politica lui proueropeană, sigur îmbunătățită partea adminsitrativă, că mai era nevoie și de intervenții acolo și să lăsăm să spună legea ce a reieșit.
Pentru un oraș e important să fie condus de un om politic sau de un manager?
Ce spune Constituția. Pentru Constituția României orașele se conduc în rezultatul unui vot. Un vot niciodată nu are o singură haină – este și un vot care ține de apartenența politică al celui care cere acel vot, și un vot care ține de buna administrare, de management, de felul în care poți cuceri încrederea alegătorului și celelalte. Nu poți să te poziționezi doar pe stânga sau doar pe dreapta. Dacă am avea o altfel de Constituție cum e în Marea Britanie, în care primarul este ales politic, dar rolul adminsitrativ îl are un primar care este numit, atunci discutăm despre alt sistem și avem altă orientare.
Încheiem tot cu subiectul înfrățirii. La anul se împlinesc 10 ani de la acea decizie. V-ați gândit cum să fie marcat acest eveniment?
Noi o să avem o ședință de consiliu pe data de 31 octombrie, în care vrem să evidențiem în primul rând programul centrenar, cel de 100 de ani. Cuprinde o serie de evenimente pe care le vom face cu Chișinăul, cel puțin la propunerea noastră – să vedem în ce măsură ne găsim parteneri acolo. Iar în cadrul acestui program major centenar vom puncta și momentul înfrățirii. De altfel, vom avea chiar o întâlnire la primărie, într-o ședință solemnă, cu reprezentanții primăriilor înfrățite, printre care și Chișinăul, fiind un an jubiliar. Pentru noi Chișinăul reprezintă cămașa care e cea mai lipită de corp. Din 2012 ne-am înfrățit și cu Cernăuțiul. Cele trei provincii care se regăsesc în fiecare an în cel puțin patru-cinci evenimente sunt Iași, Chișinău și Cernăuți.