Dodon pregătește colapsul economic al Republicii Moldova

Situația socială, economică, nu mai zic de cea politică, în care s-a pomenit Republica Moldova după anul 2014 este dezastruoasă. S-o recunoaștem. Am ajuns într-o etapă în care țara noastră nu înseamnă nimic pe harta lumii, nu reprezintă niciun interes, iar tranziția pare că se va prelungi încă 10 ani, cel puțin.

Dar, ca și atunci când ne deplasăm prin Chișinău într-un microbuz arhiplin, stând într-un picior și neavând o boare de aer, să nu disperăm și să privim partea pozitivă a lucrurilor. Dacă o putem numi astfel.

Mesajul lui Igor Dodon

Pentru nimeni nu mai este un secret că socialistul Igor Dodon va ajunge în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Indiferent că e datorită unei campanii electorale bune, a manipulării susținătorilor săi sau a dezamăgirii oamenilor în partidele proeuropene de la Chișinău, Dodon ar putea să fie succesorul lui Nicolae Timofti. Problema care se pune acum este dacă acesta va face ceea ce declară și cum o va face. Iar dacă discursul său politic nu va rămâne doar pe hârtie, atunci să nu ne așteptăm la râuri de lapte de pasăre măiastră.

Cele mai vehemente declarații pe care le face Dodon în campania electorală – pe care a început-o încă de la preluarea Partidului Socialiștilor – țin de relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, respectiv Federația Rusă. „Statalitatea”, „limba moldovenească”, „istoria Moldovei”, „poporul ortodox” (teme care numai de socialism nu țin) – toate acestea sunt momeală pentru electorat pentru a-l sensibiliza și a-i obține votul. Toată lumea deja știe că limba pe care o vorbim este limba română, iar cei care îi spun limba moldovenească recunosc că e același lucru. Iar confesiunea ortodoxă a majorității nu va putea fi schimbată decât prin exterminarea fizică a oamenilor – sunt sigur că Dodon nu-i va proteja pe creștin-ortodocși în cazul unei „invazii” a „gay-europenilor” așa cum își va proteja propriile afaceri.


CITEȘTE ȘI: Dodon, candidatul cu agendă prorusă și antieuropeană


Jocul cu cifrele

Deci, Igor Dodon spune că dacă va deveni președinte, iar ulterior dacă va obține o majoritate socialistă în Parlament, va revizui Acordul de Asociere cu UE, care e dăunător pentru Republica Moldova. Probabil, oamenii de afaceri, întreprinzătorii mici și mijlocii, cei care s-au bucurat pe deplin de deschiderea pieței europene l-ar contrazice pe socialist, care nu poate trăi o zi fără să amintească despre „relațiile frățești cu Rusia” și „importanța vitală a pieței ruse” pentru moldoveni.

Socialistul Dodon – altădată comunist, promotor al semnării Acordului de Asociere cu UE care să ofere inclusiv perspectivă de integrare europeană și preocupat de creşterea exporturilor spre Occident şi de atragerea investiţiilor străine – face abstracție însă de cifrele statisticii oficiale. Adică le folosește, dar așa cum îi convine. Spre exemplu, într-un interviu recent pentru agenția rusă TASS, acesta a afirmat că „urmare a semnării acordului cu Bruxelles-ul, importurile de mere din UE și Turcia au crescut de mai mult de trei ori, iar cel de piersici și cireșe – până la 11 ori. Creșterea importurilor se îndreaptă spre uciderea producției autohtone”. Dodon a mai spus că exporturile spre UE au scăzut, în loc să crească „așa cum au promis autoritățile țării”, precizând că în anul 2015 acestea s-au redus cu 10%.

„Cifrele mint mai puțin decât propriile sentimente”

De fapt, lucrurile stau altfel. Însă cel mai bine a argumentat cum stau, de fapt, lucrurile Nicu Popescu, expert al Institutului European pentru Studii de Securitate de la Paris, care a spus că „cifrele mint mai puțin decât uneori chiar propriile sentimente”. O să citez mai jos mesajul pe care l-a transmis în cadrul Forumului anual de dezbateri privind integrarea europeană a Republicii Moldova, eveniment organizat pentru a patra oară la Chișinău.

Când încercăm să înțelegem calea pe care a parcurs-o Republica Moldova, cred că ar fi util să ne uităm la o perspectivă ceva mai lungă de ultimii 2 ani, de când Acordul de Asociere se aplică, inițial provizoriu și acum a intrat în vigoare.

Cifrele pe care vreau să le pun pe masa de discuții sunt: raitingul Moldovei pentru calitatea mediului de afaceri (Cost of doing business) din 2004 și 2016. În 2004, Moldova era pe locul 104, în 2015 era pe locul 64.

O altă cifră este indicele de percepție a corupției (Transparency Internațional): acum 10 ani Moldova era pe locul 84, anul trecut Moldova era pe locul 102.

Următoarea cifră ține de sprijinul pentru integrarea europeană în rândul cetățenilor Republicii Moldova: acum un deceniu undeva 65%, plus-minus, erau pentru integrarea europeană, astăzi sunt plus-minus 40%.

Și acum 10 ani Moldova exporta bunuri în valoare de jumătate de miliard de euro spre UE și tot atâta – spre Rusia. Astăzi, conform datelor din 2015, Moldova exportă în jur de 1,2 miliarde spre UE și 400 de milioane de euro spre Federația Rusă. Acum o să interpretez aceste cifre și o să încep de la datele comerciale.

Practic, în ultimul deceniu, Republica Moldova a evoluat de la o situație de dependență economică aproximativ egală între Rusia și piața Uniunii Europene la o situație de dependență majoră față de Uniunea Europeană. Astăzi, comerțul cu UE este de trei ori mai mare decât comerțul cu Federația Rusă. Acest lucru crează un anumit automatism în foarte multe decizii.

Să ni-l imaginăm pe Victor Ianukovici în 2013 înaintea deciziei de la Vilnius (Pe 21 noiembrie 2013 Ucraina a refuzat în ultimul moment să semneze Acordul de Asociere cu UE, sub presiunea Rusiei. Documentul a fost semnat de noul președinte, Petro Poroșenko, în iunie 2014, la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius – n.a.) în care o treime din comerțul ucrainean mergea spre Federația Rusă și o treime – spre UE. Chiar dacă acest președinte nu era Victor Ianukovici, dar ar fi fost un european dedicat, probabil acea decizie de semnare a Acordului de Asociere ar fi fost, totuși, una destul de dură. Pentru că realitățile economice ale Ucrainei în acel moment într-adevăr punea Ucraina în fața unei dileme foarte dificile.

În cazul Republicii Moldova, această dilemă economică practic nu există. Și această realitatea economică creează constrângeri politice pe mult timp înainte, pentru orice lider al Republicii Moldova.

Noi suntem la câteva săptămâni în care nu este exclus că președintele Republicii Moldova va deveni o persoană care spune că Acordul de Asociere și Zona de Liber Schimb cu UE nu corespund intereselor Republicii Moldova. Dar realitatea economică dictează practic imposibilitatea de a retrage Moldova din acest acord. Pentru că imediat, peste noapte practic, vei împinge țara într-o stare de colaps economic. Acest tip de realități economice contează.

Evident, acest lucru înseamnă și faptul că Moldova, indiferent de voințele politice ale liderilor, pentru următorii 10 ani nu poate adera la Uniunea Euroasiatică fără o criză majoră economică, de proporții, care probabil ar duce la o explozie socială cvasiimediată. Aceste realități economice creează și constrângeri geopolitice pozitive […]

Pentru următorii 10 ani principala problemă a Republicii Moldova este implementarea Acordului de Asociere care începe cu lupta împotriva corupției. Or, succesul Acordului de Asociere va fi determinat de capacitatea Moldovei de a genera creștere economică prin atragerea investițiilor străine într-un context economic european în care surplus de investiții libere nu este foarte mult, în care creșterea piețelor regionale nu este suficient de mare (…) Acordul de Asociere vine într-un context european și eurasiatic economic destul de defavorabil. Și următorul deceniu va fi determinat de succesele Moldovei în implementarea acestui Acord. Restul discuțiilor – perspectivă europeană, lipsa ei, BREXIT, nu BREXIT – sunt discuții teoretice. Discuțiile practice țin de Acordul de Asociere care nu-l implementează Ministerul de Externe, dar Vama, Fiscul, Banca Națională, Ministerul Economiei, CNA. Acolo se determină inclusiv viitorul geopolitic al Republicii Moldova”.

Întrebarea la care trebuie să răspundă atât politicienii, cât și noi, cetățenii acestei țări, este ce facem mai departe? Asigurăm succesul Republicii Moldova sau îi permitem lui Dodon să întoarcă totul cu fundul în sus și să ne pomenim într-o situație mult mai complicată decât astăzi?

2 comentarii la „Dodon pregătește colapsul economic al Republicii Moldova”

  1. Dodon nu poate sa ne propuie nimic semnificativ si nimic ce ar putea duce la cresterea economica si dezvoltarea tarii, deoarece nu e posibil sa te dezvolti alaturi de o tara care singura degradeaza.

    Răspunde

Lasă un comentariu