După 8 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009 – soldate cu devastarea clădirilor Parlamentului și Președinției, pe de o parte, și cu sute de cazuri de tortură și exces de putere din partea autorităților, pe de altă parte – pe rolul instanțelor de judecată se mai află 11 cauze penale în privința a 20 de persoane. Printre aceștia se numără foștii polițiști Iacob Gumeniță, Petru Corduneanu și Dumitru Rusu. Totodată, judecătorii au condamnat irevocabil 15 persoane cu funcții de răspundere, patru dintre ele – la închisoare cu executare. Niciuna însă nu-și ispășește pedeapsa, fiind anunțate de autorități în căutare internațională.

Tinerii au acuzat autoritățile comuniste de fraudarea rezultatelor alegerilor parlamentare de pe 5 aprilie 2009 FOTO Ion Surdu

După 8 ani de la revoltele din aprilie 2009, Parlamentul de la Chișinău a adoptat, în prima lectură, un proiect de lege care ar putea permite Armatei Naționale să intervină „pentru a curma proteste violente sau pentru a respinge atacurile asupra unor clădiri, încăperi, construcții sau mijloace de transport, indiferent de apartenența lor”.

Protestul anticomunist și teroarea comunistă

Cu 8 ani în urmă, zeci de mii de persoane, în principal tineri, au ieșit în centrul Chișinăului pentru a protesta față de rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, care arătau că Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin, a câștigat scrutinul, obținând 60 de voturi în Legislativ. Tinerii au acuzat autoritățile că au falsificat scrutinul și au cerut repetarea lui, iar seara, pe 6 aprilie 2009, aceștia s-au adunat în fața monumentului lui Ștefan cel Mare pentru a aprinde câte o lumânare.

Protestatarii se îndreaptă din Piața Marii Adunări Naționale în fața Președinției și Parlamentului FOTO Ion Surdu

A doua, pe 7 aprilie 2009, protestul pașnic a continuat, dar la amiază acesta s-a transformat în unul violent, printre protestatari infiltrându-se mulți provocatori care au început să arunce cu pietre în clădirile Parlamentului și Președinției, atrăgând în acest „joc” sute de tineri. Protestele violente au continuat și pe 8 aprilie. Polițiștii au reținut sute de tineri pe care i-au acuzat de dezordini în masă, huliganism și jafuri, dar în majoritatea cazurilor acuzațiile nu s-au limitat aici, ci au trecut la faza de tortură. Spre finalul lunii aprilie 2009, dar și în lunile ce au urmat, birourile procurorilor, apoi cele ale judecătorilor s-au umplut cu două tipuri de dosare: pe de o parte, erau acuzați participanții la protest, iar de pe altă parte – persoanele cu funcție de răspundere care și-au depășit atribuțiile de serviciu.

În fața Președinției au venit mai mulți polițiști. 7 aprilie 2009. FOTO Ion Surdu

Câte dosare a deschis Procuratura Generală

Potrivit statisticilor Procuraturii Generale, în această perioadă procurorii au pornit 102 cauze penale în privinţa persoanelor care au participat activ la dezordinile în masă, însoţite de devastarea sediilor Preşedinţiei şi Parlamentului (articolul 285 Cod penal), la comiterea actelor de huliganism (articolul 287 Cod penal) și la jafuri (articolul 187 Cod penal). În judecată au ajuns 31 de cauze penale care vizează 43 de persoane, iar urmărirea penală în 68 de cauze penale (în privinţa a 178 persoane) a fost încetată, inclusiv pe motiv de împăcare a învinuiţilor cu reprezentanţii statului.

De asemenea, pentru comiterea infracţiunilor de dezordini în masă şi jafuri, instanţele de judecată au pronunţat 19 sentinţe, dintre care 14 persoane au fost condamnate în cadrul a nouă cauze penale, o persoană a fost achitată, iar procesul penal în alte nouă cazuri a fost încetat.

Statul care și-a torturat propriii cetățeni

Mobilizarea polițiștilor, 7 aprilie 2009 FOTO Ion Surdu

În acești 8 ani procurorii au cercetat şi infracţiunile săvârşite de reprezentanţii statului contra protestatarilor şi altor persoane, catalogate ca exces de putere, tortură etc., comise după evenimentele din aprilie 2009, în special în subsolurile comisariatelor de poliție. Aceste cazuri au fost examinate în special de Procuratura militară Chişinău şi Procuratura mun. Chişinău. În total, au fost înregistrate, conform datelor prezentate de PG, 108 sesizări cu privire la infracţiuni. În 31 de cazuri procurorii s-ar fi autosesizat.

Cele mai multe cauze penale (42) au fost pornite pentru tortură. Au urmat cele pentru exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu (19) și alte infracțiuni. În fața judecătorilor au fost chemați 47 de colaboratori de poliție în cadru la 28 de dosare penale, în restul cazurilor urmărirea penală fiind încetată fie din lipsa elementelor constitutive ale infracţiunilor, fie a fost suspendată pe motiv că nu a fost posibilă stabilirea identităţii persoanelor care au acţionat ilegal, fiind cu cagule pe cap.

Niciun condamnat nu a ajuns după gratii

Edificiul Președinției, vandalizat, 7 aprilie 2009 FOTO Ion Surdu

După 8 ani de investigații, unele dosare continuă să fie examinate în judecată, iar despre tergiversarea acestora vorbesc chiar și procurorii. Astfel, în prezent, din datele prezentate de Procuratura Generală, aflăm că există doar 17 hotărâri irevocabile ale Curții Supreme de Justiție în privința a 27 de persoane, dintre care:

  • de achitare: cinci hotărâri în privinţa a zece persoane;
  • de încetare: două hotărâri în privinţa a două persoane (o sentinţă pe motivul decesului acuzatului, iar alta prin stabilirea amenzii contravenţionale);
  • de condamnare: zece hotărâri în privinţa a 15 persoane.
Încep altercațiile, 7 aprilie 2009 FOTO Ion Surdu

Printre cei care au scăpat de pedeapsă se numără fostul ministru de Interne Gheorghe Papuc și fostul comisar al municipiului Chișinău Vladimir Botnari. La 30 iunie 2015, Curtea Supremă de Justiţie i-a achitat pe cei doi generali în dosarul 7 aprilie, judecătorii ajungând la concluzia că acuzaţiile aduse celor doi – neglijenţă în serviciu – nu au avut un suport juridic.

Din cele 15 persoane care au fost condamnate, doar patru urmau să facă închisoare cu executare. Printre aceștia se numără polițistul Ion Perju, bloggerul rus Eduard Baghirov, precum și un inspector al poliției criminale Buiucani și un ofițer de urmărire penală Ciocana. Ultimii doi au declarat apel, iar cu un an în urmă, pe 17.05.2016, CSJ le-au respins ca inadmisibile. Procuratura a confirmat pentru moldNova că toți cei patru sunt anunțați în căutare internațională și interstatală (în spațiul CSI).

Mașina de pompieri, adusă lângă clădirea Președinției, 7 aprilie 2009 FOTO Ion Surdu

De asemenea, zece persoane au fost condamnate cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, iar o persoană a fost condamnată cu achitarea unei amenzi.

În instanțele inferioare, judecătoriile au pronunțat în total 27 de sentințe în privinţa a 46 de poliţişti (opt de condamnare în privinţa a 16 poliţişti; două sentinţe de încetare în privinţa a trei poliţişti și 17 sentinţe de achitare în privinţa a 27 poliţişti), iar instanţele de Apel au pronunţat 39 de decizii în privinţa a 67 de persoane – cele mai multe, 29 decizii, fiind de condamnare a 48 de persoane.

Dosarele care se află pe rol în 2017

Protestatarii au aruncat cu pietre în clădirea Președinției, 7 aprilie 2009 FOTO Ion Surdu

Suntem în anul 2017, iar unele dintre cele mai cunoscute dosare încă se mai află pe rol. Astfel, în instanțele de fond se află o cauză penală în privinţa a două persoane, în instanţele de apel – patru cauze în privinţa a zece persoane, iar pe rolul instanţei de recurs – șase cauze penale în privinţa a opt persoane.

Cele mai cunoscute dosare sunt cele ale fostului vicecomisar al Capitalei Iacob Gumeniță, așteptându-și decizia la Curtea de Apel Chișinău. Dosarul acestuia este examinat în peste 50 de ședințe de judecată. De asemenea, cu 2 zile în urmă, pe 5 aprilie 2017, CSJ a admis recursurile apărării fostului şef al Direcţiei ordine publică al Comisariatului de Poliţie Chişinău Petru Corduneanu și adjunctului acestuia de atunci Dumitru Rusu, care sunt acuzaţi că ar fi maltratat-o pe ex-deputata Valentina Cuşnir în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Astfel, acestea au fost transmise pentru judecare în colegiul lărgit al CSJ pentru data de 16 mai 2017.

Protestatarii au pătruns în clădirea Parlamentului, 7 aprilie 2009 FOTO Ion Surdu

După 8 ani, fără comentarii în plus

Procuratura Generală refuză să comenteze după 8 ani de la evenimentele din aprilie 2009 modul în care angajații instituției au gestionat dosarele legate de acele evenimente, limitându-se la prezentarea statistică a dosarelor.

Procuratura Generală a R. Moldova
Procuratura Generală a R. Moldova FOTO: Sandu Tarlev

Vom aminti că primele dosare legate de evenimentele din aprilie 2009 au ajuns în gestiunea procurorului Igor Popa, care atunci era șeful secției exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale, despre care presa a scris că era docil sistemului de atunci. Acesta era acuzat inclusiv de faptul că a organizat așa-zise procese de judecată în comisariatele de poliție, unde au fost chemați magistrați pentru a elibera mandate de arestare pe numele tinerilor torturați. Potrivit raportului Comisiei parlamentare de anchetă cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009, creată în octombrie 2009 și condusă de deputatul Vitalie Nagacevschi, procurorul Igor Popa a chemat judecătorii să elibereze mandate de arest în 69 de cazuri. Omul legii a ignorat însă cazurile de tortură de care s-au plâns sute de tineri. Ulterior, Guvernul a trebuit să plătească despăgubiri morale victimelor care au câştigat dosare la CEDO (Sursa). După 2009 Igor Popa a avansat în carieră, fiind pe rând procuror pentru misiuni speciale din cadrul PG, procuror al sectorului Rîşcani, mun. Chişinău, procuror-interimar al mun. Chișinău, procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, iar astăzi este adjunct al procurorului general.

Mai mult decât atât, pe lângă Igor Popa, și alți demnitari implicați în evenimentele din aprilie 2009 ocupă astăzi funcții publice sau au ajuns să fie lăudați pentru profesionalismul lor. Printre ei se numără Alexandru Jizdan, care în 2009 era șef al Departamentului Servicii Operative al MAI, și Alexandru Pânzari, adjunctul lui Jizdan – aceștia ocupând astăzi funcțiile de ministru al Afacerilor Interne, respectiv de șef al Inspectoratului General de Poliție; Vladimir Botnari, care în 2009 a fost comisar general al municipiului Chişinău, astăzi este șef al Direcției securitate de la SA „Moldtelecom”; Valentin Zubic, fost viceministru de Interne, astăzi este una din persoanele de încredere ale liderului Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc; Eduard Harunjen, fost șef al Sec­ți­ei con­trol al urmă­ri­rii pena­le în 2009, astăzi este procuror general.

Clădirea Parlamentului nu a mai putut fi salvată, 7 aprilie 2009 FOTO Ion Surdu

3 comentarii

  1. Da Natasha Morari, cea care urla ca a fost ucis un om pe scari, si indemna lumea sa distruga cladirea, nu trebuie trasa la raspundere?!

  2. Cineva, in loc sa fie tras la raspundere, duce emisiuni si se simte bine mersi de parca nimic nu a fost si tot normal. Chiar tara de minune.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*