Numărul de decese cauzate de consumul de droguri este în creștere în Republica Moldova, potrivit datelor statistice prezentate miercuri, 21 septembrie, la Chișinău în cadrul ședinței Comisiei Naționale Antidrog. Reprezentanții statului au recunoscut că au nevoie de un număr mai mare de specialiști, dar și de schimbarea legislației pentru a combate fenomenul de trafic ilicit de droguri și consumul acestora.
Lupta antidrog, fără rezultate în lipsa specialiștilor
Președintele Comisiei, vicepremierul Gheorghe Brega s-a arătat îngrijorat de fenomenul consumului de droguri și traficul acestor substanțe. „Ori că se reflectă în mass-media, ori într-adevăr a crescut consumul de droguri, ori că depistarea dealerilor (vânzătorilor de droguri) și consumatorilor e mai mare, dar ceea ce se referă la consumul de droguri este un pericol acum. La moment, din câte cunosc eu, avem și copii care de 6-7 ani administrează droguri. (…) Noi și așa avem puțini copii, dar dacă se mai droghează, alții mai folosesc alcool, alții tutun. (…) Eu nu știu dacă se poate de combătut fenomenul, dar de micșorat este posibil”, crede Brega.
Preşedintele Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică, Roman Boțan, a prezentat raportul comisiei privind situația în privința traficului ilicit de droguri și măsurile de contracarare a fenomenului. Acesta a spus că Republica Moldova ar trebui să coopereze cu instituțiile internaționale care au experiență.
Procuratura Generală a semnalat comisiei, potrivit lui Boțan, că legea penală este imperfectă în acest domeniu și că ofițerii de investigație nu au un mecanism eficient pentru a interveni în asemenea cazuri. Astfel, articolul din Codul penal care prevede pedepsirea persoanelor care fac contrabandă cu substanțele narcotice cu efect puternic este unul imperfect pentru că nu stipulează exact care sunt aceste droguri puternice.
„Până în prezent nu există un act normativ care să conțină clasificarea și proporțiile substanțelor cu efecte puternice pentru care legiuitorul a stabilit răspundere penală”, a spus Boțan.
Lipsa specialiștilor, dar și dotarea incompletă cu tehnică a instituțiilor din domeniul combaterii traficului de droguri se numără printre alte probleme importante, potrivit președintelui comisiei de profil. În afară de aceasta, Roman Boțan a spus că la nivel local nu există unități speciale pe domeniul antidrog printre polițiști, fapt ce constituie o problemă în combaterea fenomenului.
După ce a constatat problemele, deputatul a transmis și recomandări Guvernului: timp de 3 luni să faciliteze completarea listei substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în traficul ilicit.
Roman Boțan a amintit că în cadrul audierilor din cadrul comisiei parlamentare de securitate din 14 septembrie 2016 a fost și președintele Centrului Național Antidrog, Mircea Grecu, care a spus că în Republica Moldova lipsește finanțarea pentru asistența consumatorilor de droguri prin crearea unor centre de reabilitare și resocializare a acestor persoane. În urma analizei opiniilor din partea ong-urilor din domeniu, Roman Boțan a venit cu propunerea de a institui un mecanism viabil de reabilitare și resocializare a consumatorilor tuturor tipurilor de droguri. „Problema este una gravă și lovește în tineri, familii și viitorul societății noastre”, a mai spus Roman Boțan.
Drogurile ucid
Președintele Observatorul Naţional pentru Droguri, Olga Vacarciuc, a prezentat datele statistice privind consumul și traficul ilicit de droguri în Republica Moldova. Astfel, în prima jumătate a acestui an sunt înregistrați, oficial, peste 3.000 de consumatori de droguri, potrivit acesteia.
„Datele de la Dispensarul Republican de Narcologie arată că numărul de utilizatori a drogurilor pentru 6 luni constituie 3.703 de persoane”, a spus Olga Vacarciuc.
Aceasta a precizat că în cazurile fără dependență cel mai des se consumă canabisul de către bărbații cu vârsta medie de 22 de ani. În cazurile cu dependență, prin injectarea drogurilor, la fel, cel mai des o fac bărbații, iar vârsta medie este de 25 de ani.
Tratamentul narcomanilor are loc atât în sectorul penitenciar (409 de cazuri), cât și în sectorul civil (1.199 de cazuri). În metoda de tratament, potrivit Olgăi Vacarciuc, este preponderent utilizată metadona (un drog opioid sintetic prescris ca și calmant sau ca substitut pentru dependența de narcotice cum ar fi heroina).
Totodată, aceasta a spus că a fost înregistrată o creștere a mortalității cauzată de administrarea drogurilor – 21 de persoane au decedat deja ca urmare a consumului de droguri în Republica Moldova de la începutul anului 2016.
De asemenea, în instațele de judecată au fost trimise, de la începutul anului 2016, aproape 400 de dosare penale privind traficul ilicit de droguri, potrivit datelor Direcției nr. 4 a Inspectoratului Național de Investigații, prezentate de Vacarciuc. În anul 2015 numărul de dosare de această categorie a constituit peste 700 de cazuri.
Totodată, au fost înregistrate 22 de cazuri în anul 2016 de încercare de transmitere a narcoticilor în închisori. Anul trecut au fost depistate 13 cazuri de transmitere a drogurilor în penitenciare.
Olga Vacarciuc a făcut trimitere și la un studiu privind consumul de alcool, droguri și tutun în rândul elevilor din clasele a 8-a și a 9-a din R. Moldova în anul 2015. Cel mai utilizat drog ilicit în Republica Moldova este canabisul, urmat de ecstasy.
13 ani sau mai devreme. Sursa: Observatorul național de droguri
Autorii studiului au mai aflat că elevii, preponderent din zona urbană, au spus că pot face ușor rost de substanțe narcotice. Astfel, potrivit răspunsurilor elevilor, circa 2,4% dintre elevi consideră tranchilizantele și sedativele ușor disponibile (au indicat că pot face rost destul de ușor sau foarte ușor), cu o pondere mai mare în cazul fetelor (2,6%) comparativ cu băieții (2,3%).
Datele studiului au fost efectuate pe un eșantion de peste 5.000 de elevi.
CITEȘTE ȘI: Secretele dependenților de droguri din Republica Moldova. Unde își găsesc aceștia salvarea
Drumul lung al avizelor
Tatiana Zatîc, șefa Direcției asistență medicală primară de la Ministerul Sănătății, a spus că una din problemele cu care se confruntă ministerul este birocratizarea procedurii de avizare privind includerea noilor substanțe de narcotice în lista specială: „De obicei, ne vin informații de la Ministrul de Interne sau de la Servicul Vamal. Noi reacționăm foarte rapid, dar durează procedura de avizare”.
Gheorghe Brega a amintit că ultima includere a substanțelor narcotice în lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit a durat 2 luni, dar a recunoscut că și acest termen este unul mare.
În prezent, în Parlament se află un proiect de modificare a Legii cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor. Deputații urmează să-l dezbată în lectura a doua.
Noul proiect de lege vine să combată fenomenul de circulație și consumul drogurilor cunoscute sub denumirea de spice. Producătorii de droguri schimbau componența chimică a narcoticilor și astfel scăpau de pedeapsă pentru că în legislație nu se menționa respectiva formulă chimică ca fiind una interzisă. În noul proiect de lege au fost intruduse noțiuni ca etnobotanice, analog al stupefinaților și substanțelor psihotrope, dar și substanțe clasificate și neclasificate. Etnobotanicele, conform legislației, sunt definite ca amestec de prafuri și plante stropite ce produc efecte halucinogene. Analog al stupefinaților și substanțelor psihotrope a fost definit ca orice substanță de origine naturală sau sintetică care are capacitatea de a produce efecte psihoactive, iar substanță neclasificată reprezintă orice substanță, care nu posedă un regim juridic, dar este folosită la fabricarea ilicită a stupefianților.
Dragostea pentru mâncare poate stopa consumul de droguri
Deputatul socialist Vladimir Odnostalco, membru al Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie, crede că metoda de tratament cu metadonă este una depășită. Odnostalco a explicat că cel care se tratează cu metadonă, după administrarea primei doze, se află în căutarea unei doze suplimentare. Parlamentarul a spus că actualmente numărul de consumatori a drogurilor sintetice ar fi crescut, dar ar fi scăzut numărul iubitorilor de heroină, deoarece este destul de scumpă.
Odnostalco, fiind de profesie psiholog, a spus că metodele de prevenire a consumului de droguri trebuie să fie aplicate din clasele primare.
„Nu pur și simplu să spunem că drogurile nu sunt bune, dar să propunem și alternativă pentru droguri: dragoste către părinți, dragoste pentru mâncare, dragostea pentru comunicare cu bunicile și buneii, lecturile. Către acele lucruri care aduc plăcere adevărată, dar nu una provocată de droguri”, și-a explicat poziția Odnostalco.
Potrivit datelor MAI, infracțiunile legate de droguri s-au diminuat în 2015 (1.191) cu 9,7% față 2014 (1.288). În primele 7 luni ale anului 2016 numărul acestora a scăzut cu 21% față de intervalul similar din 2015. Cu toate acestea, infracțiunile respective se mențin, totuși, la nivel relativ ridicat.