Educația se reformează „cu scârț”. Corina Fusu: „Astfel de probleme sunt și în Franța”

Documentele care asigură reformarea sistemului educației din Republica Moldova sunt implementate anevoios, nu este clar cum sunt finanțate universitățile și sunt stabilite taxele pentru studii, iar statul nu motivează tinerii ca să muncească în sate. Ministrul Educației, Corina Fusu, explică situația prin lipsa banilor și a menționat că tinerii nu muncesc în sate, deoarece acolo traiul este mai dificil decât în orașe.

scoala
FOTO: Sandu Tarlev

Auditorii Curții de Conturi din Republica Moldova au constat că în cazul Strategiei privind dezvoltarea educației pentru anii 2014-2020 s-au obținut puține rezultate și au fost atinse mai puține obiective decât au fost preconizate. De asemenea, reprezentanții Curții susțin că specialiștii nu sunt pregătiți conform cerințelor pieței muncii, nu este clar cum sunt finanțate universitățile și cum sunt stabilite taxele de studii și lipsește un mecanism transparent prin care sunt repartizați cei care au învățat o meserie – doar unul din 19 absolvenți fiind angajat în câmpul muncii conform necesităților.

Tinerii profesori fug de școlile din sate

Potrivit raportului, tinerii profesori nu sunt motivați să muncească în sate. În același timp, reprezentanții Curții de Conturi susțin că Ministerul Educației nu a asigurat echilibrul între cerere și ofertă privind asigurarea cu cadre didactice și nu a încurajat tinerii ca să rămână să activeze în sistemul educațional. În același timp, datele prezentate de școli privind necesarul de profesori sunt eronate, deoarece în listă sunt incluși și profesori care au ieșit la pensie.

„Gradul de acoperire cu profesori a locurilor vacante a constituit în 2016 circa 61%, în scădere cu peste 3% față de 2015. Pentru a motiva tinerii să se angajeze în sate, Guvernul a aprobat mai multe stimulente financiare care nu sunt eficiente. În perioada 2012-2015, doar 41,9% sau 1.293 din 2.631 de absolvenți cu profil pedagogic repartizați au fost angajați în câmpul muncii. În aceeași perioadă, 44 de tineri specialiști au plecat de la locul de muncă, iar 22 de specialiști nu au restituit banii primiți de la stat în sumă de 258.000 de lei”, se arată în raportul de audit.

Facilitățile statului sunt ineficiente

În același timp, experții susțin că această situație a fost cauzată de salariul mic din educație, de circa 3.000 de lei, infrastructura de la sate care este într-o stare cu mult mai proastă decât cea din orașe și faptul că facilitățile acordate de stat pentru aceștia sunt ineficiente. În același timp, auditorii susțin că există o problemă legată și de transmiterea unor terenuri cu o suprafață de 373 de hectare în administrarea universităților, precum și mai multe bunuri ale căror cost real nu se cunoaște. În același timp, nu au fost înregistrate bunuri și imobile de aproape 100 de milioane de lei.

Astfel, autorii auditului au recomandat ca obiectivele trasate în politicile educaționale să fie îndeplinite și în acest scop să fie întreprinse măsuri urgente și suplimentare.

Corina Fusu: „Puțini angajați, atribuții multe”

corina-fusu-2
Corina Fusu, ministrul Educației FOTO: Sandu Tarlev

Referitor la constatările auditorilor, ministrul Educației, Corina Fusu, a explicat că Strategia privind dezvoltarea educației 2014-2020 a fost implementată mai anevoios până în prezent din cauza că era necesar să fie elaborate mai multe acte în vederea aplicării Codului Educației, iar acum acest proces va avea loc mai rapid. Corina Fusu a mai menționat că ministerul are puțini angajați, iar atribuțiile sunt cu mult mai multe decât anterior.

„Educația este subfinanțată în Republica Moldova și ne bucură proiectele pe care le realizăm cu diferiți donatori. Salariile profesorilor sunt mici. Lucrăm acum cu o companie din Estonia „Civitta” pentru a stabili o formulă de calculare a salariilor în baza performanțelor. Experții susțin că sunt prea multe clădiri și prea mulți directori în sistemul educațional de la noi. Ideea generală ar fi reducerea numărului de directori sau formarea clusterelor, ca în Danemarca. Ministrul a chemat toți rectorii și le-a zis să formeze consorții formate din câte 4 sau 5 rectori. Astfel, s-ar reduce semnificativ cheltuielile pentru achitarea salariilor directorilor, care sunt și cele mai mari. De asemenea, rectorii ar fi manageri și ar eficientiza activitatea instituției pe care o conduce”, a subliniat ministrul.

Ministrul Educației spune că și în Franța tinerii specialiști preferă mediul urban

Referitor la faptul că în cadrul școlilor din sate nu prea găsești tineri specialiști, iar absolvenții nu sunt motivați pentru a activa în mediul rural, ministrul Educației susține că Republica Moldova nu este singurul stat în care este atestat un astfel de fenomen. „Această problemă există și în Franța unde medicii doresc să lucreze la Paris și se duc specialiștii moldoveni și muncesc în provincie. Este o problemă generală, deoarece orașul oferă mai multe comodități. Pentru ca să-i motivăm este necesar ca tinerii să-și dorească să se întoarcă în satul natal. Adică, trebuie să fii idealist, să ai noroc de un primar care să-ți ofere o casă, iar statul acoperă toate cheltuielile pentru 3 ani. Cetățenii Republicii Moldova ar trebui să fie mai iubitori de pământul lor și de locul unde trăiesc”, a comentat Corina Fusu.

De asemenea, ministrul a precizat că nu există o formulă de finanțare per student, însă calculele Ministerului Finanțelor arată că cele mai multe cheltuieli sunt înregistrate în cazul Universității de Medicină și Academie de Arte, iar cele mai mici taxe sunt la Universitatea Pedagogică, deși costurile per student sunt mult mai mari.

Corina Fusu a dat asigurări că Ministerul Educației va colabora cu instituțiile de învățământ din raioane pentru a vedea care este necesarul de cadre didactice și care este numărul locurilor vacante.

Lasă un comentariu