Echivalarea dintre Uniunea Sovietică și Uniunea Europeană este una din păcălelile favorite din noul discurs anti-european, la modă mai ales în statele estice. De obicei sunt căutate asemănările cele mai facile, împănate mai ales cu cele negative – dar nu foarte negative. În același timp se mizează pe o memorie scurtă: Rusia de azi n-ar avea nici o legătură cu Uniunea Sovietică (teză propagandistică variabilă în funcție de interes: pentru 9 mai Rusia de azi este continuatoarea directă a URSS, pentru cazul gulagurilor brusc dispare orice legătură).
Dar să revenim la chestiunea Uniunea Europeană = Uniunea Sovietică. Un prim exemplu: în URSS ceva de genul Brexit ar fi fost de neimaginat (de altfel nici din Federația Rusă de azi nu poate pleca nimeni, iar cetățenii care au păreri secesioniste ajung foarte repede la pușcări; din punct de vedere legal oricine poate intra în Federația Rusă depunând o simplă cerere – nu există însă nici un fel de prevedere legală pentru ieșire).
Să ne amintim cum s-a format Uniunea Sovietică pe oasele celor căsăpiți în războiul civil. După ce Lenin a proclamat libertatea popoarelor ținute în închisoarea țarismului a revenit asupra ideii când a văzut că mai toată lumea vrea să plece. Algoritmul readucerii sub ascultare a fost unul simplu: peste tot apăreau partide bolșevice sau partide de stânga conduse de bolșevici care așteptau momentul potrivit să-și arate adevăratul atașament. Bolșevicii – acoperiți sau descoperiți – preluau puterea cu ajutorul Armatei Roșii eliberatoare și republica celor ieșiți din închisoarea țarismului intra în temnița sovietelor. La fel a fost constituit și lagărul socialist din estul Europei – sub protecția și atenta îndrumare a Armatei Roșii.
Despre drepturile și libertățile cetățenești în Uniunea Sovietică nu prea are rost să vorbim – existau doar pe hârtie. Nici despre bunăstarea generală a societății sovietice nu ar avea vreun sens să discutăm, cei care își amintesc ”vremurile bune” își amintesc de fapt că erau tineri și se bucurau de tinerețe, nimic mai mult.
Însă deosebirea fundamentală între Uniunea Sovietică și Uniunea Europeană o văd în atitudinea statului față de cetățean. Pentru sovietici cetățeanul era un utilaj, un element din tabelul de inventar, putea fi oricând scos din circulație. Doar că mulți preferă să uite asta. Pentru mine cel mai grăitor exemplu al atitudinii față de oameni în Uniunea Sovietică este istoria cadavrelor de la Kolpașevo. În acest oraș din Siberia în vara anului 1979 au apărut mii de cadavre care pluteau în apele râului Obi: dovezile execuțiilor în masă care avuseseră loc la sediul poliției secrete. Malul se surpase și cadavrele celor împușcați în cap ajungeau în râu. Ce au făcut autoritățile sovietice? Au adus bărci cu motor pe care le-au poziționat astfel încât elicele să toace aceste cadavre și au obligat membrii de partid să scufunde în râu orice urmă. Acum imaginați-vă dacă s-ar fi putut întâmpla așa ceva în statele Uniunii Europene în anul 1979.