Fără miel de Paște și porc de Crăciun pentru funcționarii Chișinăului

Funcționarii publici din Chișinău ar putea fi obligați să declare toate cadourile pe care le primesc, conform unui proiect de lege promovat în viteză de un grup de deputați din majoritatea parlamentară, însă reprezentanții societății civile solicită amânarea examinării proiectului pentru a-l analiza mai atent.

Dezbaterile pe marginea proiectului de lege pentru integritatea funcționarilor publici au avut loc în cadrul unei mese rotunde, pe data de 6 iulie, la Chișinău. Scopul principal al proiectului de lege constă în cultivarea integrității publice, dar și de protecție a funcționarilor publici de acte de răzbunare.

Prin integritate în sectorul public se are în vedere integritatea politică şi integritatea instituţională a tuturor entităţilor publice, astfel încât aceștia să-şi desfăşoare activităţile profesionale în strictă conformitate cu interesul public, în mod legal, transparent și fără admiterea unor acte de corupție.

Funcționarii vor fi obligați să raporteze ce cadouri primesc de Crăciun și de Paști

Respectarea regimului cadourilor, evitarea favoritismului, dar și angajarea şi promovarea agenţilor publici în bază de merit şi integritate profesională sunt principalii piloni pe care se bazează cultivarea integrității, potrivit noului proiect. Astfel, funcționarilor publici le va fi interzis să solicite sau să accepte cadouri (bunuri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj) destinate personal sau familiei lor, dacă oferirea sau acordarea lor este legată direct sau indirect de desfăşurarea activităţii lor profesionale.

Totodată, interdicția respectivă nu se va aplica în privinţa cadourilor simbolice, celor oferite din politeţe sau primite cu ocazia anumitor acţiuni de protocol, prevede proiectul. Banii în orice valută sau carduri bancare sunt considerate cadouri inadmisibile.

Banii în orice valută sau carduri bancare sunt considerate cadouri inadmisibile. FOTO Sandu Tarlev

În același timp, cadourile simbolice se declară şi se înscriu într-un registru public special. Funcționarul trebuie să predea darul comisiei de evaluare a cadourilor în termen de 3 zile. Acesta va trebui și să explice în ce circumstanțe l-a primit.

Cadourile admisibile a căror valoare depăşeşte limita stabilită de Guvern se transmit în gestiunea instituției publice după ce sunt declarate. Persoana care va primi cadoul admisibil, dar care depășește valoarea permisă, va putea să-l răscumpere de la instituția în care activează.

Legea stabilește și normele de comportare a funcționarului în cazul în care pe acesta va încerca cineva să-l mituiască cu cadouri inadmisibile. Funcționarul este obligat să renunțe la acest tip de cadou și să anunțe colegii în calitate de martori conducerea instituției la care activează, dar și Centrul Național Anticorupție (CNA) despre tentativa de mituire.

Conducătorii instituțiilor vor fi responsabili de înscrierea în registrul electronic a tuturor cadourilor primite de angajații săi, dar și de pedepsirea celor care vor tăinui acceptarea darului.

Miniștrii nu vor mai putea să-și ajute nepoții și finii

Funcționarii publici, inclusiv persoanele politice ca miniștri sau prim-miniștri, nu vor mai putea să-și favorizeze rudele și prietenii în exercitarea funcției. Proiectul prevede clar că favorizarea rudelor (nepotism), prietenilor sau acțiunile în folosul partidelor politice (clientelism) nu se admit sub nici o formă.

Guvernul lui Pavel Filip Foto gov.md

Prin favoritism se înțelege o acţiune făcută de agentul public în exerciţiul funcţiei prin acordarea sprijinului de orice fel sau crearea avantajelor unor persoane fizice și juridice.

Legislația în vigoare operează cu termenul de protecționism, termen care nu se regăsește în legislația internațională, cu excepția unei țări asiatice.

Directorul adjunct al CNA, Cristina Țărnă, a spus că doar în Republica Moldova și Tadjikistan se utilizează noțiunile de protecționism în legislație. Țărnă a explicat că termenul de protecționism, rămas încă de pe vremea sovietică,  mai este utilizat în domeniul economic și se bate cap în cap cu utilizarea acestei noțiuni în legislația anticorupție.

Țărnă a mai spus că este extrem de dificil de a defini dimensiunea penală a acţiunilor săvârşite în cazul „favoritismului”, astfel, este necesar de a include aceste fapte în definiția comportamentului corupţional, precum şi stabilirea unei sancţiuni contravenţionale.

Vicedirectorul CNA, Cristina Țărnă.

După muncă la stat, funcționarii vor fi limitați la angajare în sectorul privat

Funcționarul public va fi obligat, după încetarea mandatului, să anunțe conducătorul instituției sau CNA despre ofertele pe care are intenția să le accepte, conform noului proiect. Acesta va trebui să evite timp de un an de zile angajarea în cadrul organizațiilor comerciale dacă a avut atribuții directe de supraveghere şi control pe parcursul ultimului an de activitate asupra acestei structuri.

Totodată, funcționarul acesta se va obliga să renunțe la încheierea contractelor comerciale cu instituția publică în care acesta a activat pe parcursul ultimului an înainte de încetarea mandatului.

Și organizațiile comerciale vor fi obligate să evite angajarea foștilor funcționari publici care au avut tangențe cu acest agent economic.

Graba strică Legea

Graba cu care deputații încearcă să examineze proiectul poate fi explicată prin faptul că guvernanții s-au angajat față de donatorii externi, care au stopat finanțările, să reformeze sectorul justiției inclusiv prin adoptarea noii legi privind integritatea.

Noul proiect de lege vine să substituie legea actuală privind combaterea corupției. În acest  proiect sunt comasate majoritatea actelor normative care vizează domeniul luptei cu corupția și principiile integrității.

Unii din reprezentanții societății civile s-au arătat nedumeriți de repetarea prevederilor din alte legi în noul proiect. Juristul Alina Secrieru a menționat că acestă situație ar putea crea confuzii juridice, iar unele prevederi normative se vor contrazice cu altele.

Deputatul PD și unul din autorii proiectului Sergiu Sîrbu a spus că nu vede vreo problemă în faptul că într-o lege se regăsesc și fragmente din alte legi. Sîrbu a spus că practica elaborării legilor admite astfel de situații.

Totodată, directorul de programe al Asociației Promo-LEX, Pavel Postică, a cerut amânarea examinării acestui proiect de lege pentru ca specialiștii din domeniu să analizeze minuțios oportunitățile proiectului în contextul celorlalte legi cu privire la integritate. „Mai mult, deși potențial util pentru a aduce la cunoștința actorilor publici a tuturor aspectelor ce țin de integritate, proiectul de lege se aseamănă mai mult cu un cod deontologic sau de conduită”, se spune în apelul organizației Promo-Lex.

Președintele comisie juridice, numiri și imunități, Raisa Apolschi; Directorul de Programe Promo-Lex, Pavel Postică; Deputat PD, Sergiu Sîrbu.

Sîrbu s-a arătat revoltat de atitudinea acestuia. Parlamentarul a menționat că amânarea proiectului este prematură, deoarece documentul se află la etapă conceptuală și urmează să fie modificat pe parcurs. Deputatul democrat a spus că legea este necesară și nu îi înțelege pe reprezentanții sectorului non-guvernamental în acest caz. „Ori ne ajutați ori nu”, a replicat democratul.

Autorii proiectului susțin că acest document este necesar în vederea ajustării legislației naționale la cerințele Acordului de asociere cu Uniunea Europeană.

Proiectul a fost elaborat timp de un an de către specialiștii din sectorul public, dar și de juriști din mediul nonguvernamental. Acesta a fost înregistrat în Parlament de deputații din Partidul Democrat, Liberal, dar și de parlamentari neafiliați, pe 15 iunie. Documentul are aviz pozitiv din partea Comisiei parlamentare juridice spre dezbatere în prima lectură.

Lasă un comentariu