Găgăuzia – butoiul cu pulbere. Până unde poate ajunge conflictul dintre Chișinău și Comrat

Găgăuzia se află astăzi pe un butoi cu pulbere, care poate exploda oricând. Scandalurile interne se țin lanț, iar acuzațiile la adresa Chișinăului nu mai contenesc. Mai exact, unii lideri găgăuzi se arată indignați de implicarea autorităților centrale în politica internă a autonomiei, acuzându-i în același timp pe democrații Kîssa, Dudoglo, Dudnic ș.a. de trădarea intereselor găgăuzilor.

Vladimir Kîssa (centru), președintele Adunării Populare a Găgăuziei, alături de deputații de la Comrat Alexandru Suhodolschi și Ecaterina Jecova, în Parlamentul de la Chișinău, la întâlnirea cu spicherul Andrian Candu, 10 iulie 2017 Sursa foto

Găgăuzii vor mai multă autonomie

Conflictul s-a reaprins după ce acum o lună, Parlamentul Republicii Moldova a amânat din nou aprobarea celor trei proiecte de legi privind lărgirea autonomiei găgăuze. Această amânare a dat apă la moară unor critici vehemenți ai autorităților moldovenești și a fost lansată în autonomie cu ideea că Chișinăul ignoră cu vehemență solicitările venite de la Comrat. În același timp, oficialii moldoveni au motivat amânarea adoptării acestor inițiative legislative prin faptul că încă nu sunt gata toate rapoartele comisiilor parlamentare.

Irina Vlah: „Autoritățile moldovenești au aranjat o competiție abuzivă împotriva Găgăuziei”

Irina Vlah intră în sala de ședințe a Guvernului FOTO Sandu Tarlev

Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, crede că „înalți funcționari de la Chișinău par să fi aranjat o competiție abuzivă împotriva autonomiei găgăuze”. Aceasta amintește faptul că inițiativele deputaților găgăuzi „au fost elaborate de grupul interparlamentar cu participarea deputaților din Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, cu medierea activă a experților internaționali”. Astfel, Vlah consideră că „amânarea, fie acceptarea acestor inițiative în formă trunchiată, pune sub semnul întrebării credibilitatea autorităților moldovenești față de politica dusă în Găgăuzia și subminează credibilitatea Chișinăului în fața partenerilor internaționali”.

Contraofensiva Chișinăului

Reamintim că și comunitatea internațională s-a exprimat pentru susținerea pachetului de legi care vizează autonomia, inclusiv reprezentantul Uniunii Europene în Moldova, Pirkka Tapiola. Îmbărbătați de susținerea internațională, găgăuzii au devenit și mai vehemenți împotriva Chișinăului. Astfel, autoritățile centrale au trecut la contraofensivă.

Președintele și vicepreședintele APG, Vladimir Kîssa, respectiv Alexandru Tarnavschi, s-au întâlnit la Tiraspol cu liderii separatiști transnistrieni și au semnat un acord de colaborare. Cum Kîssa este membru al Partidului Democrat, această întâlnire nu avea cum să aibă loc fără aprobarea președintelui PD, Vlad Plahotniuc. De ce PD ar fi cointeresat ca tocmai acum Găgăuzia să semneze un acord de colaborare cu autoritățile separatiste de la Tiraspol? Directorul executiv al organizației Piligrim-Demo, găgăuzul Mihail Sirkeli, a observat că „Chișinăul, în linii mari, nu avea argumente serioase pentru a refuza proiectele găgăuze, iar acum un argument a apărut”. De asemenea, acesta mai conchide că acum, când partenerii internaționali vor exercita presiuni asupra Parlamentului, deputații moldoveni vor spune că Găgăuzia nu poate fi de încredere, pentru că cei de acolo cooperează cu separatiștii și că anumite concesii făcute găgăuzilor pot duce la consecințe care să amenințe integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Ședința extraordinară a APG, amânată

Spicherul Andrian Candu, alături de deputații Corneliu Dudnic și Vladimir Vitiuc, la întâlnirea cu deputați din Găgăuzia, 10 iulie 2017 Sursa foto

Luni dimineața, pe data de 10 iulie, a fost convocată ședința extraordinară a Adunării Populare Găgăuze. După ce a fost amânată pentru ora 15:00, aceasta nu a mai avut loc, deoarece la ședință s-au prezentat doar 11 deputați din 35. Următoarea întrunire va avea loc pe data de 18 iulie. Motivul amânării l-a constituit lipsa cvorumului, dar și a conducerii APG, care tot ieri dimineața a plecat la Chișinău pentru a discuta cu spicherul moldovean, Adrian Candu. Cu această ocazie, aleșii locali de la Comrat nu au ratat să acuze din nou atât conducerea APG, cât și a Chișinăului. „Trebuie să recunosc că nefuncționarea Adunării Populare devine evidentă. E trist pentru noi toți”, a declarat deputatul Georghii Leiciu. Serghei Cimpoieș, unul din cei mai vehemenți critici ai conducerii găgăuze, a declarat că o parte dintre deputații găgăuzi acționează la comandă și ar trebui să-și depună mandatele. „Poate că o parte din deputați vor face ceea ce trebuie și vor depune mandatul în condițiile în care nu pot acționa independent. Trebuie să recunoaștem că unii dintre deputații noștri sunt controlați din exterior”, a exclamat acesta.

Într-un comunicat al Parlamentului se menționează că Andrian Candu ar fi asigurat deputații găgăuzi că este interesat de extinderea cooperării dintre Parlament și Adunarea Populară de la Comrat pentru beneficiul tuturor locuitorilor țării. De asemenea, Vladimir Kîssa a declarat într-un briefing că spicherul de la Chișinău l-a asigurat că în maxim 3 săptămâni proiectele de legi ce vizează autonomia vor fi aprobate.

Mișcarea națională Găgăuz Halkî vrea boicotarea tuturor alegerilor din Moldova

Ivan Burgudji, care este astăzi unul din consilierii bașcanului Irina Vlah, a criticat deseori acțiunile Chișinăului în raport cu autoritățile de la Comrat. „Este debilism”, a exclamat acesta odată FOTO Sandu Tarlev

În altă ordine de idei, la începutul lunii iulie, la ședința lărgită a mișcării naționale a găgăuzilor, Găgăuz Halkî, reînființată în martie 2017 de un grup de persoane care se intitulează „patrioți găgăuzi”, s-a propus boicotarea tuturor alegerilor care se vor desfășura pe teritoriul Republicii Moldova. Această poziție este motivată prin faptul că autoritățile moldovenești nu doresc să aprobe proiectele legislative privind autonomia găgăuză. De asemenea, cei prezenți la întrunire s-au pronunțat și asupra schimbării sistemului de vot. Astfel, aceștia s-au arătat indignați de faptul că noul sistem de vot, propus de socialiști și șeful statului, Igor Dodon, nu ia în considerare necesitatea de a asigura o cotă de reprezentare politică în Parlamentul Republicii Moldova pentru Găgăuzia, în număr de cinci locuri, care să aibă de asemenea și dreptul de „veto“ cu privire la aspectele ce țin de interesele autonomiei. „În cazul în care Găgăuzia va fi ignorată în continuare, noi vom refuza să participăm la referendumul din septembrie și la următoarele alegeri parlamentare”, au anunțat aceștia, subliniind că Parlamentul care va fi format în Moldova fără participarea Găgăuziei va fi unul nelegitim.

Se creează impresia că izbucnirea unui conflict între Chișinău și Comrat este dorită de unele personaje politice din Moldova și autonomie. Cel mai probabil, aceste proiecte de legi vor fi aprobate într-un final cu unele modificări, astfel încât toți să fie mulțumiți. Alegerile parlamentare se apropie cu pași rapezi, iar democrații au nevoie de liniște, pentru a putea să-și întărească pozițiile și să obțină un scor bun.


Urmăriți-ne pe Facebook și Instagram

1 Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *