Recunoașterea internă a Găgăuziei, furtul miliardului sau finanțarea europeană au fost unele dintre subiectele discutate aprins în localitatea Avdarma, acolo unde s-a desfășurat a doua ediție a Conferinței Internaționale SHIFT 2017. De fapt, evenimentul, coordonat de organizația Piligrim-Demo din UTA Găgăuzia, a fost dedicat problemelor eficienței administrării publice a autonomiei și dezvoltării regiunii prin participarea cetățenilor la procesul decizional.
Pe 11 aprilie, când a avut loc conferința, la Avdarma – considerat a fi cel mai bogat sat din Republica Moldova – s-au adunat politicieni, ambasadori, dar și membrii ai societății civile din Chișinău și Găgăuzia.
Mindaugas Kacerauskis: „Cum rămâne cu recunoașterea internă a autonomiei găgăuze?”
Conferința a avut un ton mai provocator chiar de la început, atunci când drept replică lui Vladimir Cîssa, președintele Adunării Populare Găgăuze, care a menționat că „Găgăuzia se bucură deja de peste 20 de ani de recunoaștere internațională”, reprezentantul politic al Uniunii Europene în Moldova, Mindaugas Kacerauskis, s-a întrebat: „Cum rămâne totuși cu recunoașterea internă a Găgăuziei? În special, de autoritățile care garantează aplicarea legii”. De asemenea, acesta a mai ținut să menționeze că „rolul UE în Găgăuzia este de a monitoriza ca Legea specială pentru crearea autonomiei din 1994 să fie respectată”.
Anatolii Talmaci: „Autoritățile publice și societatea civilă trăiesc în lumi paralele”
Directorul Institutului național pentru dezvoltare și reformă în Găgăuzia, Antolii Talmaci, crede că în autonomie nu există un dialog între autoritățile publice din Găgăuzia și societatea civilă, menționând că „la astfel de conferințe am impresia că autoritățile găgăuze și societatea civilă din regiune trăiesc în două lumi total paralele”. Acesta a ținut să precizeze că toate acțiunile, deciziile, proiectele Comitetului Executiv ar trebui să fie derulate transparent, publicându-se pe internet, așa încât și cetățenii să poată participa activ la luarea deciziilor. Talmaci a exemplificat prin faptul că pe site-ul oficial al Executivului Găgăuz, gagauzia.md, ultima oară a fost publicat un raport al activității acestuia tocmai în anul 2012. Totodată, un raport al asociației Piligrim-Demo arată că regulamentul care permite participarea cetățenilor și jurnaliștilor la ședințele executivului și legislativului găgăuz este unul deficient și lipsit de transparență.
Constantinov vrea să afle unde e miliardul furat
Fostul președinte al Adunării Populare Găgăuze Dmitrii Constantinov, la rândul său, s-a arătat indignat de faptul că până în prezent autoritățile încă nu au găsit banii și nici vinovații implicați în „furtul secolului”. Acesta a ținut să arate la Uniunea Europeană precum că nu ar depune efortul necesar pentru a ajuta autoritățile moldovenești să găsească acei bani. „Noi analizăm minuțios toate rapoartele și recomandările venite din partea UE și nici în unul nu se menționează că UE este interesată de găsirea miliardului. Nu putem vorbi despre transparență atâta timp cât cetățenii nu cunosc detaliile despre furtul miliardului și nu va fi anulat contractul cu compania Frontera Resources pentru extragerea gazelor de șist”, a exclamat Constantinov.
Acuzații reciproce între Comrat și Chișinău
Subiectul extragerii gazelor și petrolului de către firma americană Frontera Resources a fost menționat și de prim-vicebașcanul Găgăuziei, Vadim Ceban. Acesta s-a arătat indignat de faptul că contractul a fost semnat de Guvernul Republicii Moldova peste capul autorităților găgăuze și că găgăuzii au fost informați abia după semnarea acestuia. Mai mult, Olesea Tanasoglo, vicebașcanul Găgăuziei pentru probleme sociale, a menționat că „Irina Vlah este informată despre proiectele care urmează să se discute în timpul ședințelor Guvernului maximum cu o zi înainte, spre deosebire de ceilalți miniștri care știu mult mai înainte”.
Dmitri Constantinov nu a rezistat mult și a intervenit din nou: „Problema este una pe viață și pe moarte. În cazul în care într-un final vor fi extrase aceste gaze (de șist), Găgăuzia riscă să rămână fără apă potabilă”. Deputatul Corneliu Dudnic, prezent la conferință, i-a replicat fostului spicher de la Comrat faptul că ar fi implicat în furtul ajutoarelor umanitare primite de găgăuzi. „Domnule Constantinov, problema miliardului este una importantă, pe care eu sper că autoritățile centrale să o rezolve. Totuși, eu propun ca mai întâi să găsim unde au dispărut cerealele și combustibilul primite drept ajutoare umanitare (de către autoritățile din Găgăuzia) și să-i pedepsim pe vinovați. Astfel vom arăta că Găgăuzia este un exemplu, că aici oamenii luptă cu corupția și îi pedepsesc pe cei care fură de la popor”.
Într-o altă ordine de idei, Dudnic, care reprezintă Partidul Democrat, a ținut să acuze și reprezentanții Comitetului Executiv de faptul că induc locuitorii autonomiei în eroare, atunci când spun că bașcanul nu a știut despre semnarea contractului de concesiune dintre guvern și firma americană Frontera Resources. „Despre concesionarea pământului către Frontera Resources s-a discutat încă din mai 2016, la ședințele Guvernului, ședințe la care Irina Vlah a fost prezentă. Stenogramele ședințelor Guvernului ne demonstrează faptul că Irina Vlah nu a avut atunci nici un fel de obiecții”.
Ping-pong între autorități. Cetățenii pierd
„Asistăm astăzi la un ping-pong între autoritățile găgăuze și cele centrale, ambele părți se apostrofează, se plâng, dar unde în tot acest proces este locul cetățenilor simpli?”, a intervenit în discuții jurnalsita Natalia Morari. Vadim Ceban i-a dat dreptate, ținând să menționeze că „găgăuzii nu ar trebui să arate mereu cu degetul spre Chișinău, pentru că cei de la Chișinău nu vor veni în Găgăuzia să ne măture nouă străzile”.
România și UE, cei mai importanți parteneri economici ai Găgăuziei
Conform raportului economic al autonomiei Găgăuze pentru anii 2012-2016, Vadim Ceban a enunțat că principalii parteneri economici ai regiunii găgăuze au devenit Uniunea Europeană, în special România. Piața europeană a înlocuit astfel piața rusă, din cauza că relațiile economice ruso-moldovenești au suferit o deteriorare, caracterizată prin multiplele embargouri puse de Federația Rusă produselor moldovenești. Chiar și așa, Ceban a ținut să remarce rolul Rusiei și Turciei în creșterea economică pe care regiunea a simțit-o în ultimul an.
CITIȚI ȘI: Vadim Ceban, prim-vicebașcanul de la Comrat: Găgăuzii sunt deschiși să colaboreze cu Uniunea Europeană
De asemenea, acesta s-a arătat indignat de faptul că vinurile moldovenești sunt taxate exagerat: „Mi se pare necinstit faptul că Georgia nu este taxată pentru exporturile de vinuri în Federația Rusă, iar cele din Moldova, în special din Găgăuzia, care este mai aproape sufletește de Rusia achită tocmai 14,5% taxă vamală”.