Găgăuzii sunt conștienți că primesc mai mulți bani din partea Occidentului pentru proiectele de dezvoltare decât sunt dispuși să ofere partenerii din est, iar statul trebuie să ofere mai multe oportunități pentru învățarea limbii române și găgăuze pentru locuitorii din autonomie, crede prim-vicebașcanul Găguziei, Vadim Ceban.
Vadim Ceban este unul din puținii funcționari din cadrul Comitetului executiv al UTA Găgăuzia care privește cu alți ochi investițiile occidentale în regiune și relația cu România, în virtutea experienței sale și a studiilor pe care le-a făcut peste Prut. Zilele trecute am discutat cu acesta despre subiecte de actualitate care vizează autonomia găgăuză.
Cine este Vadim Ceban și cum a ajuns acesta adjunctul Irinei Vlah
Născut în anul 1979, în orașul Cahul, Vadim Ceban are în spate o importantă activitate economică, atât în domeniul privat, cât și în funcții publice înalte. De etnie găgăuz, dar trăind printre moldoveni, Ceban a ajuns să fie unul din funcționarii găgăuzi care aduce echilibru între etniile care conviețuiesc în autonomie. Studiile obținute la Liceul Teoretic „Orizont” din Ceadîr Lunga, cu predare bilingvă – română și turcă – l-au format ca o persoană „receptivă, inovatoare și deschisă la cât mai multe provocări”, după cum se caracterizează chiar el.
După ce a obținut diploma de economist în anul 2002, la Academia de Studii Economice din Moldova, demnitarul găgăuz a avut o importantă activitate în domeniul public: 3 ani la Comisia Națională a Pieței Financiare (2002-2005) și o perioadă de 9 ani la Ministerul Economiei. În anul 2009 acesta a ajuns și în funcția de director general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. Experiența respectivă, dar și faptul că știe limbile română, engleză, rusă și turcă, a convins-o pe bașcanul Irina Vlah să-i propună acestuia o funcție în Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia, unde activează și în prezent în calitate de prim-vicebașcan.
Vicebașcan, cu studii în România
Adjunctul bașcanului Găgăuziei, Vadim Ceban, a făcut studii în România, la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, unde a obținând diploma de doctor în anul 2011. Acest lucru îl face pe Ceban să vadă România ca un exemplu pentru Republica Moldova: „Cum România a crescut în ultimii 3-4 ani – este un exemplu pentru noi, avem multe de învățat”. Deminitarul găgăuz apreciază de asemenea și lupta cu corupția dusă peste Prut, considerând că aceasta are un efect foarte mare asupra creșterii economice: „Lupta cu corupția care are loc la ei este una fabuloasă, iar noi nu avem nevoie să urmăm exemplul Georgiei sau altor state, avem un exemplu bun peste Prut”.
Limba moldovenească și limba română sunt una și aceiași
Într-o altă ordine de idei, comentând disputa asupra limbii pe care o vorbesc cetățenii Republicii Moldova iscată inclusiv în autonomia găgăuză, Vadim Ceban a ținut să atragă atenția asupra faptului că nu există două limbi separate: moldovenească și română. „Consider personal că între cele două limbi nu există vreo diferență”, a subliniat Ceban. În schimb, vicebașcanul autonomiei crede că România și Moldova ar trebui să rămână două state independente: „Promovarea ideii unirii este o acțiune politică și provocatoare, creându-se o problemă artificială. Este nevoie de a consolida societatea moldovenească într-o idee comună, iar ideea unirii este una distructivă”.
Legea despre circulația limbilor în UTA Găgăuzia nu este respectată
Printre altele, Ceban și-a exprimat regretul că nu există un program al Ministerul Educației pentru învățarea limbii găgăuze și a celei române. „Paradoxul este că în perioada sovietică găgăuzii vorbeau mai mult limba găgăuză. Limba rusă a pătruns foarte mult în Găgăuzia, atât din cauza că mulți găgăuzi sunt plecați în Rusia la muncă, dar și din cauza factorului geopolitic, care a adus după sine o invadare a pieții mediatice găgăuze”, a menționat adjunctul Irine Vlah. Vadim Ceban s-a arătat însă mulțumit că există o tendință îmbucurătoare în rândul găgăuzilor de a învăța limba română: „Oamenii au dorința de a învăța limba de stat, dar respectiv este nevoie de un program de stat cu investiții masive ale statului, care să faciliteze învățarea acesteia în Găgăuzia”. Speră, de asemenea, că împreună cu Ambasada României va fi început proiectul pentru a deschide o grădiniță cu predare în cele trei limbi oficiale din UTA Găgăuză, găgăuză, română și rusă. Astfel, acesta consideră că este nevoie de o resuscitare a limbii găgăuze, limba fiind un factor esențial în evoluția unui popor.
„Găgăuzii sunt conștienți că Occidentul oferă mai mulți bani decât estul”
Vicebașcanul UTA Găgăuzia apreciază ajutorul pe care îl oferă Uniunea Europeană autonomiei, subliniind că, în opinia lui, nu există în rândul găgăuzilor o frică față de Occident. „Noi suntem conștienți că estul nu poate oferi aceiași bani precum vestul. Totuși, Moldova a fost prinsă în centrul jocurilor geopolitice și consider că noi ar trebui să rămânem o țară neutră și să profităm de oportunitățile pe care le oferă Uniunea Europeană, dar să nu renunțăm la partenerii tradiționali, precum Rusia și Turcia”. În acest context, Ceban a adăugat că Găgăuzia lucrează eficient la nivel interregional și cu România, Estonia, Letonia și China. Totodată, în luna mai a anului curent, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, va face o vizită oficială în Republica Moldova, iar în urma acesteia conducerea din Găgăuzia speră să mărească investițiile turcești în regiune.
Ceban crede că cea mai mare problemă cu care se confruntă țara, inclusiv autonomia găgăuză, ține de migrația tinerilor, care aduce după sine lipsa brațelor de muncă.
„Contractul semnat cu Frontera Resources este unul păgubos pentru regiune”
Vadim Ceban a comentat și contractul de concesiune semnat de Guvernul de la Chișinău cu Compania internaţională de explorare a resurselor de gaz şi petrol Frontera Resources privind explorarea hidrocarburilor în bazinul Dobrogea din sudul Republicii Moldova, care include și UTA Găgăuzia. Vicebașcanul a menționat că autoritățile găgăuze nu au fost consultate atunci când s-a luat această decizie „ignorându-se astfel articolul 6 din Legea cu privire la statutul special al Găgăuziei”. Vadim Ceban crede că „firma americană nu corespunde criteriilor din contract, iar afacerea este una dubioasă și păguboasă pentru Republica Moldova”.