Geopolitica prezidențialelor: între statalitatea lui Moș Ion Roată și separatismul lui „Foucault”

În încercarea mea de a desluși „mersul lumii” și în căutarea unui Ax al Adevărului pe care ar trebui să-l urmăm am rămas surprins de incapacitatea noastră de a reacționa adecvat la provocările lansate de sistem. Depășiți de evenimente, încercăm inopinat să „bolborosim” texte inoculate și să facem declarații lipsite de substanță.

Nu detaliile unei operațiuni concertate și legalizate prin numărul de buletine arondate la circumscripțiile din diasporă fac substanța demersului față de Curtea Constituțională, ci mai degrabă, și cu siguranță, incompatibilitatea președintelui ales, declarat „statalist” față de Constituția R. Moldova ar trebui să facă subiectul și obiectul demersului Opoziției față de Curtea Constituțională. De ce? Pentru că orice declarație care pune în discuție sau încearcă să modifice regimul constituțional al R. Moldova trebuie amendat.

Constituția Republicii Moldova, în art.1, alin.1, prevede: „Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil”. Orice modificare care agresează în mod conștient unitatea și indivizibilitatea statului R. Moldova, trebuie să se constituie în dosar de urmărire de către organele abilitate, indiferent de cel care a lansat mesajul, sau federalist, sau confederalist, sau de aiurea cum proclamă analiștii conectați la viitoarea echipă prezidențială – fie ea de la NTV, fie ea de la Sputnik, același michiduță.

Departe de noi gândul de a da lecții de drept constituțional sau de a fi experți în driblarea lui, cităm ca niște profani din elementarul curs de drept care se predă cursanților din anul I al facultăților de drept din Moldova:

Federaţia este constituită din două sau mai multe state membre (state federate) care, în limitele și condițiile stipulate de constituția federației, transferă o parte din atributele lor suverane în favoarea statului compus. Astfel dând naștere unui nou stat, distinct de statele ce-l alcătuiesc .

Confederaţia reprezintă o uniune de state care, păstrându-şi suveranitatea şi calitatea de subiect al dreptului internaţional, îşi unesc eforturile pentru promovarea unor interese comune (economice, politice, militare, financiare, diplomatice etc.). În scopul realizării intereselor comune pe plan intern şi extern, confederaţia îşi instituie un organ al asociaţiei (parlament, congres, adunare confederală, dietă). Din acest organ fac parte reprezentanţii tuturor statelor membre .

Nu știm noi care din aceste formule ne vor fi aplicate de noua Președinție „statalistă”, dar vedem cu siguranță că ambele formule contravin Constituției în vigoare a R. Moldova. În acest context semantic și normativ ar trebui Maia Sandu și cei care o consiliază să pună presiune pe Curtea Constituțională, care de altfel din perspectiva filosofiei dreptului a codificat în Constituție prin apelul la Declarația de Independență noțiunea de unitate și indivizibilitate a statului, ca să nu mai amintim aici și acum despre caracterul suveran și independent al statalității noastre.

Și dacă Înalta Curte ar interpreta declarațiile cu caracter vădit antistatal și anticonstituțional al celui care este chemat să fie garantul și să apere tocmai constituționalitatea noastră, drept declarații cu caracter politic, atunci noi, toți – opoziția, puterea, societatea civilă – suntem obligați să ridicăm la nivel de dezbatere publică națională ce înseamnă să fii statalist în R. Moldova. Opoziția terminologică inoculată între statalist și unionist este una falsă. Opoziția corectă este următoarea – unionist-secesionist sau pe înțelesul nostru, al moldovenilor, separatist!

În acest sens și din dorința de a nu-i lăsa să moară proști, vorba unui mare intelectual român din Basarabia, reamintim, și dacă cineva din intelectualitatea progresistă de sorginte neomarxistă are curajul să ne contrazică, abia așteptăm, că statalitatea R. Moldova a fost proclamată în contextul ruperii din URSS, ca etapă intermediară și în contextul în care statalitatea noastră era clar definită de hotarele limbii române, identității culturale românești și creștinătății noastre. Acestea trei au fost elementele care au stat la baza statalității noastre și nicidecum argumentele cu caracter economic, social sau de aiurea.

Suntem dispuși oricând și din orice poziție să revenim la argumentarea noastră și pentru aceasta nu este nevoie decât să ne plasăm strategic la piciorele monumentului lui Ștefan cel Mare și să le reamintim erijaților de astăzi cine suntem, ce vrem și cum ne dorim să trăim. Pentru noi, statalitatea R. Moldova este sacră prin hotarele culturale și dacă cineva dorește să ne conducă sau să ne ghideze în alte orizonturi care nu sunt în limba română, noi vom sesiza în mod coerent și organizat Curtea privind atacurile asupra statalității noastre din oricare zonă ale secesionismului ar proveni ele.

Nu doresc să mă constitui în călăuza pentru cei care au avut și au curajul să devină revoluționari de profesie, rămân adeptul unui „imperialism cultural” și sunt părtaș al celor care luptă pentru răsturnarea axului cultural dominant, promițând să revin cu unele precizări ce se impun în contextul în care segmente ale discursului public sunt „ocupate” și manipulate în mod voit către anumite semantici. În spatele unor teme de aparent interes public stau informații eronate sau trunchiate, se lansează atacuri politice prin intermediul media ori al terților politici, pentru mascarea intereselor reale, se duc campanii de presă demarate la comandă politică care urmăresc denigrarea sau ocuparea agendei media cu scandaluri fabricate, în vederea abaterii atenției de la alte teme de real interes, promovarea de false modele politice, unica menire a cărora este să sustragă atenția de la fenomenele sociale reale, care merită a fi discutate cu vădit caracter geoeconomic și de înaintare a frontierei anumitor state, cum ar fi amnistia fiscală, monopolurile artificiale, acorduri economice-comerciale internaționale etc. asupra cărora trebuie să revenim cu detalii și explicații…

Dr. Sveatoslav Mihalache este președintele Institutului European de Dezvoltare Regională