Înțelegerile Dodon-Krasnoselski, respectate doar pe hârtie. „Protocolul istoric” și blocajul CUC

În timp ce Tiraspolul vorbește despre un „protocol istoric” semnat pe 13 ianuarie 2017 cu Chișinăul în cadrul Comisiei Unificate de Control care s-a datorat înțelegerilor dintre președintele Igor Dodon și liderul nerecunoscut din regiune, Vadim Krasnoselski, autoritățile din dreapta Nistrului spun că este vorba despre un nou blocaj, deoarece reprezentanții Transnistriei nu se grăbesc să-și asume angajamentele.

Reprezentanții CUC, după semnarea protocolului din 13 ianuarie 2017

Reprezentanții Comisiei Unificate de Control de la Chișinău au vorbit pentru moldNova în cadrul unui eveniment organizat de Laboratorul pentru Analiză a Conflictului Transnistrean (LACT) din Sibiu despre ultimele evoluții privind activitatea acesteia. Astfel, membrul delegaţiei Republicii Moldova în Comisie, Eduard Bumbac, a subliniat că pe parcursul a circa 2 ani și jumătate, începând cu sfârşitul lunii iunie 2014, activitatea CUC a fost blocată de către componenta transnistreană, din cauza că Chișinăul a solicitat insistent şi argumentat să fie inclus pe ordinea de zi subiectul privind libera circulație în Zona de Securitate.

„Acest lucru s-a întâmplat abia pe 13 ianuarie 2017. În această ordine de idei, în conformitate cu punctul 3 al Procesului verbal Nr. 828 al CUC, Comisia a luat decizia în termen de 3 luni de zile de la data semnării, elaborarea unui mecanism ce ar oferi posibilitatea monitorizării situaţiei din Zona de Securitate. Totuși, reprezentanții Tiraspolului sub diferite motive tergiversează luarea unei decizii în acest sens și elaborarea documentului care ar descrie mecanismul respectiv”, a explicat reprezentantul Chișinăului în cadrul CUC.

Monitorizarea Zonei de Securitate – mărul discordiei dintre Tiraspol și Chișinău

Potrivit lui Eduard Bumbac, dacă această decizie nu va fi luată așa cum a fost stabilit în procesul verbal din 13 ianuarie, activitatea Comisiei va fi din nou blocată, deoarece este o obligație asumată în cadrul întrunirii delegațiilor. Un alt aspect al acestei decizii ține de faptul că reprezentanții Chișinăului pledează pentru ca echipa de experți care va monitoriza Zona de Securitate să nu fie formată din cei care reprezintă părțile implicate în conflict, dar din reprezentanți ai OSCE, Ucraina și Federația Rusă. „Deocamdată, reprezentanții Tiraspolului nu acceptă această propunere, dar prin eforturi comune cred că vom ajunge să realizăm obiectivele asumate de comun acord. Provocări directe în Zona de Securitate nu sunt, mai cu seamă situații care ar duce la o destabilizare. Principala problemă în cadrul activității Comisiei se referă la trupele paramilitare ale Transnistriei dislocate ilegal în Zona de Securitate, așa-numitele posturi de grăniceri. Potrivit Acordului din 1992 acolo ar trebui să se afle doar cei care asigură ordinea publică, adică numai reprezentanții poliției şi miliţiei”, a adăugat Bumbac.

Tiraspolul sfidează acordul din 1992

Astfel, membrul CUC a subliniat că alte structuri, cum ar fi cele din care fac parte trupele de grănicerii, vameși şi migraţiune nu trebui să fie prezente, fiind o problemă care se află în permanență în vizorul Comisiei. Eduard Bumbac a declarat că delegația Chișinăului vrea ca aceasta să fie soluționată corect, fără destabilizări și să fie asigurată libera circulație a cetățenilor, bunurilor, mărfurilor şi serviciilor. „Prin prezența așa-numiților grăniceri, administrația de la Tiraspol nu respectă şi sfidează Acordul din iulie 1992, semnat de Preşedinţii Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse, ceea ce demonstrează că au o poziţie neconstructivă”, a precizat Eduard Bumbac.

Și Conducătorul Delegaţiei RM în CUC, generalul de brigadă (r) Ion Solonenco, a precizat că decizia din 13 ianuarie curent a fost luată după „o luptă crâncenă de trei zile”. „Decizia a fost luată prin consens, dar începând cu 17 februarie, reprezentanții Tiraspolului refuză să pună în aplicare punctul 3 din acel document care prevede monitorizarea Zonei de Securitate de către experți internaționali independenți. Este atât de greu de a mișca acest paravan și după tot ce a fost pozitiv pe 13 ianuarie, activitatea CUC este din nou în blocaj”, a declarat Ion Solonenco.

Beleakov admite că s-ar putea repeta războiul de la Nistru

La rândul său, reprezentantul Tiraspolului în cadrul Comisiei, Oleg Beleakov a menționat la întrevederea cu jurnaliștii din Republica Moldova și România în cadrul aceluiași eveniment organizat de LACT că punctul 5 al Acordului din 1992 prevede clar ca să nu fie admise obstacole în calea liberei circulații a persoanelor, bunurilor și mărfurilor în regiune, iar orice problemă să fie soluționată în cadrul negocierilor. „Partea moldovenească are tendința de a nu respecta aceste prevederi. Totuși, avem foarte multe realizări în acest sens. Pe 13 ianuarie am semnat un protocol istoric prin care problema privind libera circulație în Zona de Securitate a fost rezolvată. A fost reglementat modul de activitate a reprezentanților instituțiilor de drept, a fost evaluată tuturor problemelor care apar între cele două părți, au fost acordate drepturi suplimentare observatorilor militari din regiune și acum această decizie este implementată”, a dat asigurări Beleakov.

Membrul CUC din stânga Nistrului consideră că nu este necesară implicarea experților internaționali în monitorizarea Zonei de Securitate, deoarece OSCE este o organizație internațională și reprezentanții acesteia pot vizita posturile din regiune și să obțină informațiile care îi interesează despre starea actuală de lucruri. „Misiunea OSCE este din câte știm o organizație internațională mare și noi suntem dispuși în permanență să oferim orice informație oricărei organizații internaționale. Mereu trebuie să analizăm esența și rezultatele proceselor care au loc. O să vă spun de ce acum nu poate fi schimbat modul de monitorizare. La moment nu este nici o garanție că nu se va repeta ceea ce a avut loc în 1992. Nu trebuie să ne uităm departe pentru a vedea un exemplu. Este chiar alături”, a declarat Oleg Beleakov, făcând aluzie la conflictul militar din Ucraina.

Rezultatele înțelegerilor Dodon – Krasnoselski

El a subliniat că semnarea pe 13 ianuarie a acestui document s-a datorat în special întrevederii de rang înalt dintre Igor Dodom și Vadim Krasnoselski care „a reprezentat un imbold pentru a soluționa anumite probleme, inclusiv și cele ce țin de Comisia Unificată de Control și că astfel de stimulente sunt necesare.

Referitor la mecanismul de monitorizare care trebuia elaborat în termen de trei luni de la semnarea protocolului, Beleakov a precizat că acesta trebuie aplicat în cazul în care situația în Zona de Securitate s-ar agrava. „Sigur că noi nu ne dorim ca situația din regiune să se acutizeze, dar mecanismul prin care ar putea urma o reacție la eventualele situații de acest ar trebui elaborat. După cum am spus, avem destule unități militare, persoane care conduc aceste unități pentru a depista astfel de focare și pentru a interveni eficient. Acum este necesar să perfecționăm acest mecanism. De aceea noi și verificăm pregătirea de luptă, activitatea posturilor și unităților militare pentru a preveni situații neașteptate. Contez pe faptul că în curând vom crea un grup de lucru care va elabora acest mecanism. Nu vreau să anticipez deoarece nu avem încă rezultate pozitive în acest sens”, a mai spus reprezentantul CUC de la Tiraspol.

Cele relatate de membrii CUC din partea Chișinăului au fost confirmate și în cadrul unui comunicat emis după întrunirea din 30 martie de la Bender. „Totodată, a fost remarcat faptul că pe 28 martie a avut loc întrevederea copreședinților CUC, reprezentanților Ucrainei și Misiunii OSCE, în scopul identificării unei soluții amiabile pentru realizarea punctului 3 al procesului verbal din 13 ianuarie 2017, care prevede inițierea și elaborarea unui mecanism de monitorizare a situației din Zona de Securitate. Argumentele și propunerile delegației moldovenești și reprezentantului Ucrainei exprimate pe marginea subiectului, în cadrul ședinței, nu au fost acceptate de către componenta transnistreană, fiind manifestată poziția neconstructivă a acesteia și lipsa unui dialog pozitivă”, se arată în comunicat.


Proiectul „Dosarele conflictului transnistrean. Soluţii pentru dezvoltarea societăţii pe cele două maluri ale Nistrului” este finanţat de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul României de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) şi implementat cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) – Centrul Regional pentru Europa şi Asia Centrală.

Lasă un comentariu