Justiție slabă și deținuți umiliți. Consiliul Europei, despre problemele pe care trebuie să le rezolve Moldova

Republica Moldova vrea să-și onoreze angajamente în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, independența justiției și combaterea corupției cu banii Uniunii Europene și a Consiliului Europei. În Planul de acțiuni Consiliul Europei – Republica Moldova 2017-2020 se menționează că pentru aceasta va fi nevoie de 17,8 milioane de euro, iar din acest buget a fost identificată suma de 4,9 milioane euro, bani pe care îi va oferi Bruxelles-ul.

Paradoxal, dar unele dintre realizările pe care CoE le-a identificat în raportul său ar urma să fie anulate de partidele de la guvernare prin schimbările legislative de ultimă oră. Astfel, raportorii europeni menționează că printre succesele înregistrate de Republica Moldova în perioada 2013-2016 se numără introducerea cotei de 40% pentru reprezentarea femeilor pe listele de partid, modificările aduse Codului electoral și legii finanțărilor partidelor politice. Alte realizări menționate de raport sunt votarea legii cu privire la Procuratură, precum și amendamentele aduse legilor privind statutul judecătorilor. În acest context, amintim că atunci când și-a format cabinetul de miniștri, Pavel Filip nu a ținut cont de cota de gen din legislație. Totodată, Parlamentul a votat în prima lectură schimbarea sistemului electoral și a supus dezbaterilor publice o noua lege cu privire la Guvern. Aceste proiecte anulează o bună parte din prevederile pe care raportul CoE le menționează ca fiind „realizări”.

Consiliul Europei va mai susține în continuare reformele din sectorul justiției, deoarece constată că acesta „încă este slab, lipsit de independență și transparență”. Noul plan de acțiuni va susține justiția pentru a se alinia la standardele europene, pentru ca legile să fie implementate eficient, într-o manieră responsabilă. În urma consultărilor cu Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Supremă de Justiției se vor implementa instrumentele utilizate de Comisia Europeană pentru Eficiență în Justiție (CEPEJ)

Deținuții sunt umiliți în penitenciare

Raportorii mai atrag atenția că ultimele decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului au constatat deficiențe în respectarea drepturilor omului în penitenciare. Astfel, vor trebui implementate acțiuni care să diminueze supra-popularea penitenciarelor. Alte măsuri vizează implementarea procedurilor și mecanismelor care să asigure drepturile deținuților. Curtea suspectează că în Republica Moldova „deținuții sunt umiliți și le este lezată demnitatea”. În același context este menționat faptul că instanțele dispun arestul preventiv a persoanelor fără a-și motiva decizia, iar acest lucru trebuie schimbat. Amintim că în spațiul public au apărut imagini cu deținutul Valerian Mânzat obligat să spele pe jos în timp ce era în penitenciar precum și informații că fostul premier Vlad Filat ar fi fost umilit în Penitenciarul 13.

Consolidarea administrativ-teritorială

Reportul menționează că toată lumea împărtășește ideea că Moldova are nevoie de reformă administrativ-teritorială și mai multă descentralizare. Problema constă în fragmentarea teritorială și lipsa de finanțe și resurse umane la nivel local. Astfel, consolidarea teritorială este cea mai bună soluție pentru a îmbunătăți guvernarea la nivel local.

Parlamentari care să voteze legi calitative

Noul plan de acțiuni Consiliul Europei – Republica Moldova a fost prezentat autorităților de la Chișinău de către Secretarul General Thorbjørn Jagland, fost premier al Norvegiei și fost președinte al Parlamentului Norvegian. Conform planului, autoritățile de la Chișinău vor fi susținute pentru a combate corupția și spălarea banilor. Eforturi vor fi depuse pentru sporirea independenței și eficacităţii sistemului judiciar, pentru lupta împotriva relelor tratamente și a impunității, consolidarea libertăţii presei. Un capitol separat îl constituie acțiunile pentru promovarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului.

Planul de acțiuni conține mai multe rezultate așteptate și indicatori. Printre indicatori se numără și necesitatea votării legilor în baza analizelor și a dovezilor factologice.

Vot electronic pentru consolidarea democrației

Printre alte așteptări ale Consiliului Europei mai sunt menționate necesitatea introducerii votului electronic până în anul 2020. Referitor la sistemul electoral acesta trebuie să fie în concordanță cu standardele internaționale. Accentul trebuie pus pe transparența finanțării partidelor politice și pe implementarea procedurilor democratice în interiorul partidelor politice. Banii vor fi îndreptați și pentru consolidarea capacităților Comisiei Electorale Centrale și continuarea îmbunătății abilităților organizațiilor non-guvernamentale în analiza activităților electorale și capacitatea de a produce rapoarte.

Jagland, în 2015: Moldova este condusă de oligarhi

Într-un articol de opinie publicat în august 2015 în New York Times, Thorbjørn Jagland cerea ca Republica Moldova să fie adusă înapoi de pe marginea prăpastiei. Acesta prezenta opiniei publice internaționale situația politică tensionată de la Chișinău și riscurile care derivă dintr-un stat condus la nivel înalt de funcționari corupți. Încă din 2015 acesta atenționa despre „statul capturat” Republica Moldova și aducea argumente că instituțiile de stat nu funcționează conform legilor, ci conform dorințelor câtorva oligarhi.

Consiliul Europei este instituția pan-europeană care urmărește respectara drepturilor omului. Republica Moldova a devenit parte a Consiliului pe 13 iulie 1995. Devenind membru al Consiliului Europei statul își ia angajamentul să respecte tratatele ratificate. În Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Republica Moldova are alocate cinci locuri din 324 de parlamentari. Consiliul Europei are 47 de state membre.