De câteva zile, de când forțele de ordine interzic vânzarea produselor alimentare în adiacentul Pieței Centrale, problemele Elenei Suruceanu din satul Cojușna, raionul Strășeni, s-au înmulțit. Acum, femeia, pe lângă grijile care le are, mai are una – cum să se ferească de ochii polițiștilor ca să-și vândă cele câteva chilograme de brânză și câteva ouă ca să obțină niște bani care îi asigură astăzi existența.
„Ne impun să ne ducem în piață, dar eu nu am atâta marfă să stau acolo. Dacă îmi dau masă în piață, trebuie s-o plătesc pentru toată ziua, dar eu cele câteva chilograme de brânză și câteva ouă le vând aici în maxim o oră și mă duc liniștită acasă la copii”, ne spune indignată femeia.
„Of, și câte alte griji avem, dar dacă nu ai bani, nu faci nimic”
Acasă, Elena este așteptată de către două fetițe drăgălașe. Marina, care acum o lună a făcut 14 ani, și Dionisia, de 8 ani. „Taică-său este la Moscova, la construcții. Când e sezonul de vară se mai duce acolo să facă un ban că aici, știți cum e. Ori lucrezi, ori nu-ți plătește, dar vine iaca acuș anul școlar și fetele astea trebuie trimise la școală. Stați că până la școală iată am să-i cumpăr pentru vară niște cărți să citească. Din toată lista ceea dată de către profesor, câteva am găsit la biblioteca din sat, dar restul … ia-le de unde nu-s. Trebuie să le cumpărăm. Dar știți cât costă acum o carte? Of, și câte alte griji avem, dar dacă nu ai bani, nu faci nimic”, oftează Elena.
Femeia nu are un loc stabil de muncă. Mai face un ban din vânzarea lactatelor la Piața Centrală din Capitală, bani care îi ajung pentru strictul necesar, de cărți – nici vorbă.
Sute de lei pentru câteva cărți
Am întrebat-o ce cărți au de citit în vacanța de vară fetele ei și de care a făcut rost, în speranța că poate o îndrumăm unde ar putea să le găsească la un preț mai ieftin. Printre aceste cărți se regăsesc ,,Baltagul” de Mihail Sadoveanu, „Moara cu Noroc” de Ioan Slavici, „Singur în fata dragostei” de Aureliu Busuioc, „Sania” de Ion Druță, dar și alte romane din literatura română și universală. „La biblioteca din sat a găsit doar două cărți, dar restul nu erau. Și chiar dacă apar, e doar o carte – două și trebuie să vii atunci să o ei. Cam complicat”, ne spune femeia.
Un simplu calcul ne arată că, dacă ar fi să procure părinții toată literatura pe care ar trebui să o citească copiii la școală, doar pentru un set ar trebui să scoată din buzunar câteva mii de lei. În condițiile în care, potrivit Biroului Național de Statistică, veniturile disponibile ale populației au constituit în primul trimestru al anului curent, în medie, pentru o persoană 2.134 lei pe lună, nu ne putem pronunța cam cât din acești bani ar putea fi cheltuiți pentru cărți.
Am calculat cât ar costa doar primele patru cărți din lista spusă de femeie. Astfel, pentru ,,Baltagul” de Mihail Sadoveanu, „Moara cu Noroc” de Ioan Slavici, „Singur în fata dragostei” de Aureliu Busuioc și „Sania” de Ion Druță femeia ar trebui să scoată din buzunar circa 500 de lei. „Aoleu, Doamne! De unde atâția bani? Va citi ce va putea”, se arată indignată femeia când i-am spus cât costă doar câteva cărți.
Programul complicat
Faptul că programul școlar este unul complicat, iar cerințele sunt mari o recunosc chiar profesorii. „Recunoaștem, este unul dificil și cerințele sunt mari, dar nu le putem reduce în funcție de posibilitățile familiei. Noi le recomandăm copiilor aceste cărți – cine poate, le procură, cine nu, merge la bibliotecă. Sigur, nu toți citesc. Din toată această listă dacă ar citi toți măcar jumătate, ar fi bine. Este literatură și de care au nevoie la examenele de gimnaziu sau liceu. Aceea probabil este și mai scumpă. Regretăm și știți că se simte presiunea economică în acest sens. În cazul în care copiii nu vor citi măcar ce li se dă la școală, vă dați seama ce pleiadă crește?”, se întreabă Emilia Burea, profesoară de limba și literatura română.
„Știți, nici la bibliotecă nu prea iubesc să treacă pragul. Puțini, foarte puțini copii vin să citească literatură și chiar dacă vin, atunci e strict pentru ce au nevoie la școală. Studenți vin mai mult, dar și ei pentru literatura de specialitate”, ne spune doamna Angela, bibliotecară la o filială din Chișinău a Bibliotecii „B.P. Hasdeu”. Cei mai mulți, potrivit acesteia, vin persoanele trecute de vârsta a treia care solicită literatură artistică.