11
oct.
2016

Legea Big Brother: Cum vrea statul să lupte cu pedofilii și teroriștii de pe Internet

Blocarea adreselor IP și stocarea traficului informațional sunt măsuri ineficiente în combaterea crimelor cibernetice, consideră experții în domeniul dreptului informațional. Măsurile respective se regăsesc în proiectul de lege aprobat de Guvern ce își propune să extindă atribuțiile organelor de drept privind combaterea infracțiunilor informaționale. Totodată, prevederile noului proiect de lege pot fi utilizate în alte scopuri decât au fost anunțate, sunt de părere juriștii Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Inițiatorii proiectului susțin că statul ar trebui să aibă mai multe mecanisme legale de combatere a crimelor informaționale, cum ar fi abuz sexual împotriva copiilor și terorismul. Autoritățile cred că metodele actuale nu mai sunt eficiente în combaterea infracțiunilor informaționale care se dezvoltă pe zi ce trece. Documentul a fost dezbătut luni la Chișinău.

Cum vor autoritățile să combată pornografia infantilă

În Parlament a ajuns proiectul de lege, aprobat de Guvern în luna aprilie anul curent, privind modificarea legislației în privința combaterii infracțiunilor pe Internet și sporirea atribuțiilor organelor de drept în acest sens. Documentul prevede extinderea atribuțiilor instituțiilor abilitate în privința combaterii fenomenului de pornografie infantilă, procesul de descoperire și sancționare a infracțiunilor informatice, dar și a furturilor bancare.

Dezbaterile publice despre lacunele Legii „Big Brother” și cenzura Internetului

Dezbaterile publice despre lacunele Legii „Big Brother” și cenzura Internetului

Proiectul încă nu a ajuns să fie dezbătut în comisiile de profil, ci doar Centrul Național Anticorupția (CNA) a reușit să-și expună punctul de vedere într-un aviz special. Juriștii CNA în fond nu au identificat incompatibilități cu norme naționale și cele internaționale, însă au recomandat ca în proiect să fie mai clar expuse sancțiunile pentru încălcarea prevederilor acestuia.

Deputații din majoritatea parlamentară au spus că ei nu se grăbesc să adopte proiectul, deoarece conștientizează importanța acestuia și de aceea l-au expediat Consiliului Europei (CE). Răspunsul Consiliului Europei ar putea să ajungă în luna decembrie, au precizat experții prezenți la dezbaterea proiectului.

Scopuri ascunse ale proiectului

Experții se tem că autoritățile vor utiliza prevederile proiectului în alte scopuri decât a fost conceput. Vlad Gribincea, președinte al CRJM, a menționat că practica juridică din Republica Moldova arată că legile care vin să înăsprească domeniile de combatere a infracțiunilor nu întotdeauna au fost utilizate în scopurile corespunzătoare și că anume acest aspect îi îngrijorează pe reprezentanții societății civile din domeniu.

„Pentru că prin formulări foarte generale pe care le prevede proiectul, de fapt se instituie mecanisme extrem de intruzive în viața privată. Într-o societate cum este cea moldovenească nimeni nu este sigur că aceste mecanisme nu vor fi folosite în alte scopuri decât cele prevăzute în lege”, și-a exprimat îngrijorarea Vlad Gribincea.

Blocarea adreselor IP și stocarea traficului informațional sunt măsuri ineficiente

Expertul român și directorul Asociației pentru Tehnologie şi Internet, Bogdan Manolea, a venit cu o opinie juridică în privința proiectului la invitația Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Acesta susține că unele prevederi ale proiectului sunt ineficiente și nu rezolvă problema propusă în esență. Potrivit acestuia, blocarea adreselor IP nu va rezolva problema, deoarece fotografiile cu conținut pornografic oricum vor circula pe Internet.

„E ca și cum eu aș închide calculatorul și l-aș pune sub masă, dar informația rămâne”, a explicat expertul.

De asemenea, acesta a spus că din punct de vedere tehnic este foarte greu să blochezi site-uri care cad sub incidența prevederilor propuse pentru că astfel ar trebui să fie suspendat accesul la Facebook, Google, Youtube unde se găsesc cu duiumul mesaje de ură și altele.

Bogdan Manolea, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI)

Bogdan Manolea, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI)

Manolea consideră că problema adevărata constă în identificarea infractorului, a celui care a postat astfel de conținut și că anume această acțiune reprezintă una din provocările adevărate în domeniul combaterii informaționale.

Trebuie făcută distincția între conținutul convorbirilor și datele de trafic

La fel și intenția de a obliga stocarea traficului informațional reprezintă o măsură abuzivă, în opinia lui Manolea, pentru că are semne de intruziune în viața privată. Acesta a spus că analiza traficului de accesări a persoanelor le permite celor care le studiază să identifice cercul de prieteni și alte date din viața privată, ceea reprezintă o încălcare a spațiului privat. Totodată, expertul a spus că legea – numită și „Big Brother” – trebuie să prevadă clar distincția între conținutul convorbirilor, cum ar fi chat-urile, și datele de trafic. Bogdan Manolea a mai menționat că în alte țări lumea se întreabă dacă este necesară sau nu verificarea datelor criptate. În același timp, juristul susține că dezvoltarea sistemelor tehnologice nu stă pe loc și descifrarea mesajelor codificate va fi tot mai greu de realizat.

„Din punctul nostru de vedere, orice obligație de păstrare a tuturor datelor de trafic cu privire la toți cetățenii este o măsură de supraveghere generalizată. Practic toți cetățenii devin potențiali suspecți pe viitor și ca atare li se impune o măsură de limitare a drepturilor lor”, a subliniat juristul român și a adus exemple în acest sens din jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului (CtEDO).

Soluția pentru combaterea crimelor informaționale

Totodată, acesta a atras atenția că legislatorii, oricât de perfectă ar face legea, oricum ar trebui să ia în calcul faptul că multe companii de furnizare a traficului de Internet sunt companii transnaționale și se află în afara jurisdicției Republicii Moldova.

În opinia lui, cea mai bună soluție în combaterea crimelor informaționale este educarea copiilor, dar și adulților în privința regulilor de utilizare a resurselor informaționale pentru a nu cădea victimă a escrocilor de pe Internet.

Argumentele autorităților

Deputatul Sergiu Sîrbu, prezent la dezbaterea proiectului, a repetat de mai multe ori că „societatea noastră are nevoie de un asemenea proiect pentru că statul este obligat să asigure siguranța și securitatea cetățenilor, inclusiv în spațiul virtual”. Acesta a specificat că parlamentarii vor ține cont ca normele legale care vor fi adoptate să păstreze principiul de echilibru și să nu afecteze drepturile fundamentale ale omului cum ar fi viața privată și dreptul la libertatea de exprimare.

Deputații prezenți la dezbatere

Deputații prezenți la dezbatere

„Relațiile sociale sunt într-o dezvoltare permanentă, dar tehnologiile informaționale se dezvoltă și mai rapid decât relațiile noastre sociale. Cu părere de rău și criminalitatea se dezvoltă mult mai rapid decât noi reușim să dezvoltăm legislația noastră, și să încercăm să prevenim multe infracțiuni”, a spus deputatul Sîrbu.

Procurorii cer ajutorul deputaților

La rândul său, procurorul Veaceslav Soltan, şef interimar al secţiei de tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii, a spus că Procuratura Generală în fond susține proiectul, însă are anumite rezerve în privința blocării adreselor IP. Acesta a explicat că procurorilor le este foarte greu să investigheze crimele cibernetice fără un suport legislativ suficient și măsuri de prevenire a infracțiunilor informaționale. Acesta a specificat că legislația actuală a Republicii Moldova nu are acoperire suficientă în zona cibernetică. De asemenea procurorul a spus că Uniunea Europeană recomandă țărilor din Parteneriatul Estic crearea unui centru special de combatere a crimelor cibernetice și încă nu se știe unde va fi deschis un asemenea centru – la Chișinău, în Kiev sau în altă capitală.

Veaceslav Soltan (al treilea din stânga), procuror, şef interimar al secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii

Veaceslav Soltan (al treilea din stânga), procuror, şef interimar al secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii. Foto CRJM

Cel mai supărat pe opinia experților s-a arătat șeful Direcţiei juridice a Inspectoratului General de Poliție (IGP), Sergiu Ţurcanu. Acesta a recunoscut că observațiile experților sunt pertinente, însă crede că situația în sectorul informațional este foarte alarmantă care trebuie schimbată. Țurcanu s-a referit la studiile realizate de UNICEF care arată că peste 50% din copiii din Moldova accesează Internetul fără supravegherea părinților, iar unii din ei, potrivit acestuia, au spus că au fost abordați sub aspect sexual de persoane necunoscute.

Poliția vrea pârghii

„Poliția trebuie să dispună de instrumente prompte și echivalente necesităților zilei de astăzi ca să poată reacționa, ca să poată preveni, ca să poată investiga”, a explicat poziția Ministerului de Interne Sergiu Țurcanu.

Acest proiect de lege a fost promovat de Ministerul Afacerilor Interne și susținut de Guvern la 30 martie 2016. O serie de organizații nonguvernamentale și-au exprimat îngrijorarea în privința documentului și au menționat în luna aprilie că acesta acordă drepturi extrem de largi instituțiilor de drept în cazul unei liste extinse de infracțiuni, nerespectându-se principiul protecției vieții private și a libertății de exprimare.

4 Responses

  1. Adevarul spune:

    Nustiu, poate si are aceasta lege vre o scapare oarecare, dar e strict necesar combaterea acestui fenomen atat de grav si problematic.

  2. Rust spune:

    La cite probleme are RM, inca pornografia infantila si pedofili pe internet. Nu stiu ce o sa le raspunda CE, dar aceasta forma de violenta trebuie inabusita inca din fasa!

  3. Oleg spune:

    Sa nu uitam ca in fiecare proiect de lege avem risc dar combaterea aceste probleme ce in extern si azi este o mare cauza a pornografiei si terorismului.

  4. Jho spune:

    1 Lagalizarea prostitutiei ar duce la disparitia partiala a problemi..si a multor altor probleme .

    2 Trebuie introdu=se pedepse serioase pentru asa tip de infractiuni, dar nu de blocat adresele IP (asta e floare la ureche nu pedeapsa) ..

    3 De ridicat nivelul de educatie a populatie in primul rind printr-un sistem educational comeptitiv nu bataia de joc care acum se numeste „scoala”. Si desigur educatia sexuala trebuie implimentata. Nu traim in evul mediu copii trebuie instruiti sa stie ca anumite lucruri nu trebuie sa se intimple si sa fie capabili sa se opuna, sau sa nu se rusineze de cele intimplate si sa povesteasca adultilor din preajma.

    4 Internetul trebuie sa fie liber altfel ne transformam intr-un stat „politist” ..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *