Ministerul Educației are bani, dar nu-i cheltuiește. „Este o incompetență totală”

Ministerul Educației din Republica Moldova are la dispoziția sa 40 de milioane de dolari pe care nu îi întrebuințează corect. Banii au fost oferiți de Banca Mondială pentru implementarea proiectului „Reforma învățământului în Moldova” care are rezultate modeste deocamdată. De vină ar fi managementul prost al instituției și atitudinea batjocoritoare a conducerii ministerului, constată președintele Curții de Conturi.

Proiectul „Reforma învățământului în Moldova” a fost demarat în anul 2013, când instituția era condusă de Maia Sandu, cu sprijinul Băncii Mondiale care a acordat un credit de 40 milioane de dolari. Finalul proiectului este preconizat pentru anul 2018. Acordul prevede ca banii să fie furnizați în funcție de rezultatele obținute de Ministerul Educației, autoritatea care asigură managementul proiectului. Un audit realizat de Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) scoate la suprafață mai multe probleme și nereguli în implementarea acestui proiect.

Avem bani, dar nu știm ce să facem cu ei

Proiectul are trei componente: „Consolidarea calității” pentru care autoritățile pot primi în total 30,5 de milioane de dolari; „Ameliorarea eficienții sectorului educațional” – 8 milioane de dolari și „Dezvoltarea capacităților de monitorizare a reformei Ministerului Educației” care presupune debursarea a 1,5 milioane de dolari.

În primii 2 ani de la demararea proiectului – perioada 2013-2015 – din contul creditului extern au fost debursate 14,3 milioane de dolari din care au fost investiți doar 3,4 milioane de dolari, se arată în auditul CCRM. Astfel, în perioada respectivă Banca Mondială a oferit Ministerului Educației 35,7% din suma totală prevăzută pentru implementarea ideii, însă doar 8,5% din bani au fost cheltuiți pentru a realiza reformele în învățământ.

Printre cauzele care au dus la tergiversarea implementării proiectului au fost enumerate instabilitatea guvernului și a personalului implicat. Astfel, până acum două persoane au avut funcția de director al proiectului, iar din zece consultanți ai acestuia, șase au fost deja înlocuiți.

Management prost la minister

Președintele Curții de Conturi, Serafim Urecheanu, s-a arătat revoltat de faptul că ministrul Educației, Corina Fusu, nu s-a prezentat la audierea raportului realizat de CCRM întrucât se află într-o deplasare în teritoriu. „Turismul în teritoriu este bun, dar la timpul potrivit. Tovarășa Fusu ignoră Curtea de Conturi. Oricum, dacă se afla aici, tolc nu era. Se lucrează într-un mod care sugerează o incompetență totală și dorința de a arăta prost în fața partenerilor de dezvoltare”, a comentat Urecheanu absența ministrului Educației. Acesta susține că este strigător la cer faptul că banii oferiți de partenerii externi nu sunt utilizați.

„Țipăm că n-avem bani, cerșim bani de la parteneri, iar când îi avem, nu-i asimilăm. Doar 8% din 40 de milioane de dolari au fost valorificați. Cum este posibil așa ceva? Nu pot tolera o asemenea batjocoră”, a exclamat Urecheanu în timpul audierii raportului de audit.

Urecheanu este supărat și pe fostul ministru al Educației Maia Sandu. „A pus două camere de supraveghere și gata, dar ce cunoștințe le-a pus pe masă elevilor?!”, s-a întrebat șeful CCRM.

Justificările ministerului

Rezultatele implementării acestui proiect sunt medii, cu o tendință de îmbunătățire, se mai arată în raportul de audit efectuat de CCRM. Cele mai multe întârzieri se constată în domeniul realizării standardelor de calitate în școli și la instituirea programelor de instruire și remunerarea cadrelor didactice în școli.

Elena Cernei, viceministru al Educației și director executiv al proiectului „Reforma Învățământului în Moldova”, a afirmat că este conștientă de importanța acestui proiect, dar a negat că instituția se face vinovată de tergiversarea implementării. „Știu cât de important este ca acești bani să fie investiți corect judecând, mai ales, după experiența mea de director de liceu. Trebuie să menționez că 9 din cei 16 indicatori stabiliți în implementarea acestui proiect au fost deja realizați. Avem lacune la demararea renovărilor mai multor școli din țară, dar acestea nu s-au tergiversat din cauza noastră”, s-a justificat viceministrul. „Am avut până acum două ședințe cu reprezentanții Băncii Mondiale în cadrul cărora am discutat despre acțiunile noastre”, a precizat Elena Cernei.

De altfel, reprezentanții Băncii Mondiale în Republica Moldova au declarat că până acum etapele de implementare a proiectului gestionat de Ministerul Educației a decurs conform cerințelor și nu au sesizat încălcări majore.

Ministerul Educației pasează responsabilitatea

Nadejda Botea, consultant în management financiar al proiectului, a explicat că procesul de renovare a școlilor întârzie din cauza documentației de proiect. „Înainte de a începe lucrările de reparație este nevoie de scrierea proiectelor, iar acest lucru poate dura. În plus, din cauza întârzierii adoptării Legii Bugetului de Stat nu am putut purcede la organizarea achizițiilor publice privind firmele de construcții”, susține Nadejda Botea. În plus, după inițierea proiectului s-a constatat că necesitățile școlilor selectate pentru reparație sunt mult mai mari decât cele estimate la început, ceea ce iarăși stopează acțiunile ministerului, susțin autoritățile. De altfel, după întâlnirile desfășurate între Ministerul Educației și Banca Mondială s-a propus ca de renovarea școlilor de circumscripție să se ocupe Fondul de Investiții Sociale, pentru o mai bună valorificare a surselor de finanțare.

Auditorii de la Curtea de Conturi recomandă efectuarea unor controale interne mai stricte în privința implementării acestui proiect, în special pentru că s-ar fi descoperit unele rapoarte expediate Băncii Mondiale fără semnătura ministrului sau viceministrului Educației.