28
iun.
2017

Ministerul Sănătății pornește reforma spitalelor cu ochii închiși

Ministerul Sănătății vrea să comaseze spitalele din țară pentru a oferi servicii medicale de calitate și a cheltui rațional banii publici. Deși aproape toți din domeniu recunosc importanța reformei, instituția nu știe câți bani sunt necesari pentru acest lucru și nici nu cunoaște exact care va fi impactul acesteia. Astfel, din cele 71 de spitale existente, în Republica Moldova ar urma să rămână doar 19 instituții medicale.

După 7 ani se presupune că zeci de instituții medicale vor fi reunite și vor activa patru spitale centrale, trei spitale specializate și 11 instituții spitalicești regionale – toate subordonate Ministerului Sănătății. Acum spitalele se află în subordinea municipiilor sau a raioanelor, doar 15 fiind controlate de minister.

Sediul Ministerului Sănătății din Chișinău FOTO Sandu Tarlev

Dodon vrea să blocheze reforma lui Glavan

La această etapă nu se cunoaște cum va evolua promovarea și implementarea acestei reforme. Mai întâi, documentul urmează să fie dezbătut public, după care propus Guvernului pentru aprobare, iar votul final va aparține Parlamentului, în conformitate cu Legea ocrotirii sănătății și unei hotărâri a deputaților din 1 martie 2013. Dacă va trece de aceste etape, proiectul va ajunge la Președinție, iar acolo ar putea să fie blocat. Președintele socialist Igor Dodon a criticat reforma în aceeași zi în care a fost anunțată la Ministerul Sănătății. „Sunt categoric împotrivă. Eu cred că spitalele trebuie să fie mai aproape de popor. Eu voi face tot posibilul ca să blochez această reformă”, a declarat Dodon la Holercani, în cadrul unui club de presă.

Cum vrea ministerul să comaseze spitalele raionale

Cele 19 instituții medicale vor fi create în baza spitalelor raionale, municipale și republicane. Fiecare spital nou creat va reuni câteva instituții spitalicești din regiune. Acestea vor fi amplasate la o distanță nu mai mare de 70 kilometri de localități, astfel încât cetățenii să poată ajunge în maxim 60 de minute. Bunăoară, spitalele din Anenii Noi și Ialoveni vor fi comasate, iar bolnavii în stare gravă vor fi internați la Spitalul Clinic Municipal nr. 1 din Chișinău. Pacienții din Criuleni și Strășeni vor fi aduși la Spitalul „Sf. Treime” din Chișinău. La Orhei vor fi tratați pacienții din raioanele Rezina, Șoldănești și Telenești.

Spitalele raioanale existente nu vor fi închise, dar vor acorda asistență medicală de ambulator și tratamente mai simple pentru pacienții care stau acasă. Spitalul regional pentru copii va fi instituit în baza Spitalului Clinic Municipal pentru copii numărul 1, Spitalul Clinic Municipal „Valentin Ignatenco” şi Spitalul de Boli Infecțioase pentru Copii. În zona Nord va activa spitalul regional Edineț cu filiale locale la Briceni, Ocnița și Dondușeni. În total, opt spitale regionale vor fi constituite în nordul, centrul și sudul țării, iar trei – în Chișinău. Un spital regional va trata între 100.000-300.000 de pacienți.

Câte spitale centrale vor fi create

Cele patru spitale centrale vor fi în Chișinău și Bălți. Spitalul central de nord va fi creat la Bălți în baza instituțiilor medicale spitalicești din raioanele Drochia, Fălești, Glodeni, Râșcani și Sângerei. În aceste instituții vor fi tratate cele mai complicate maladii. Spitalul Central de Urgență va fi instituit în baza Institutului de Medicină Urgentă, Spitalului Clinic de Ortopedie și Traumatologie şi Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”. Din componența Spitalului central polivalent vor face parte Spitalul Clinic Republican, Centrul Republican de Diagnostic Medical, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, Institutul de Cardiologie, Institutul Oncologic, Spitalul de Dermatologie și Boli Comunicabile. Spitalele specializate vor fi la Spitalul Clinic de Psihatrie și Narcologie, Institutul de Ftiziopneumologie și Spitalul de Psihiatrie din Orhei. Un spital central ar urma să deservească până la 1 milion de cetățeni.

Medicii susțin implementarea reformei… cu jumătate de gură

Majoritatea medicilor spun la unison că reforma spitalicească este mai mult decât necesară și trebuia demult implementată, chiar dacă mulți specialiști medicali vor trebui să facă naveta la spitalul regional sau se vor recalifica. Unii dintre ei sunt mai puțin interesați de comasare, pentru ei sunt mai importante condițiile de muncă, oportunităţile de creştere profesională şi financiară. În același timp, directorii de spital și Ministerul Sănătății promit că nu vor fi disponibilizări de personal, toți angajații, începând de la medic și până la măturător, urmând să fie încadrați în câmpul muncii. „Structura demografică s-a schimbat, iar spitalele raionale au devenit ineficiente și nu pot presta servicii de calitate, mai ales oamenilor din sate. Un spital mic nu se poate dezvolta, nu poate implementa tehnologii. Ne confruntăm cu o criză mare de personal. Medicii nu vor să vină în raion, deoarece își pierd calificarea. Un medic are nevoie de sistem intern de calitate”, spune Iurie Dondiuc, directorul Spitalului Clinic Municipal Nr. 1 din Chișinău. Anual, spitalul pe care-l conduce deservește aproximativ 40.000 de cetățeni și mai poate trata încă oameni din două-trei raioane, potrivit acestuia.

Câțiva din directorii care au luat cuvânt la ședința de la minister au recunoscut cu jumătate de gură importanța reformei, mulți dintre ei subliniind că aceasta trebuia făcută demult, dar nu înainte de a fi realizat un studiu de fezabilitate. „Un studiu de fezabilitate este foarte urgent, dar cu banii statului acest lucru nu se poate face. Dacă nu se vor face investiții în spitalele pe care le promovăm, se profanează sistemul”, a spus Gheorghe Țurcanu, director al actualului Spital Clinic al Ministerului Sănătății, instituție ce ar urma să-și piardă statutul juridic.

Efectele reformei spitalicești

Directorii de spitale, reuniți la prezentarea reformei. FOTO: Natalia Munteanu

Iurie Dondiuc crede că reforma nu va avea efecte negative, ci doar pozitive. „Nu văd care ar putea fi efectele negative. Moldova este o țară mică. Aproape din fiecare localitate se poate ajunge la spital în 20-30 de minute. Personalul nu rămâne fără lucru. Din banii economisiți se vor cumpăra ambulanțe dotate. Serviciile medicale se apropie de cetățeni. Spitalele raionale vor presta servicii de îngrijire paliativă. Asistența de ambulator rămâne pe lângă spitalul raional”, explică specialistul medical.

Totuşi, în proiectul elaborat de Ministerul Sănătăţii se menționează că personalul medical s-ar putea să nu reziste schimbărilor profesionale şi numărului mare de pacienţi care vor trebui consultaţi. Alte riscuri identificate de autorităţi ţin de inechitatea serviciilor medicale, neîncrederea oamenilor în asistenţa medicală primară şi suprasolicitarea serviciilor spitaliceşti.

De aceeași părere este și Mihai Ciocan, directorul Spitalului de Urgență din Chișnău. „Ne dorim să îmbunătățim substanțial serviciile prestate în Spitalul de Traumatologie și cel de Boli infecțioase Toma Ciorbă. În sediul Spitatului de Traumatolgie și Ortopedie vrem să plasăm pacienții după operații foarte mari. Acești pacienți au nevoie de reabilitare de circa 2-3 săptămâni. Toți vor fi încadrați în câmpul muncii. Noi avem nevoie de personal medical”, declară Ciocan.

Reforma a bătut pasul pe loc

Se știe că în ultimii 10 ani au existat proiecte similare, dar nu au avut sorți de izbândă, deoarece funcționarii din domeniul medical nu au avut susținerea deputaților din Parlament. În cadrul evenimentului de prezentare a proiectului „Reforma spitalelor din Republica Moldova”, deputatul Boris Golovin a menționat că astăzi calitatea serviciilor medicale este foarte slabă, iar medicii dau din umeri când vine un pacient grav bolnav, deoarece nu au cum să-l trateze. „Medicul șef stă în fața secției și spune: duceți pacientul la alt spital că noi nu avem chirurg, reanimatolog etc. De ce să ne ascundem după deget? Situația este una foarte urâtă. Aici nu pot face față spitalele raionale”, argumentează Golovin.
Deputatul Octavian Grama este adeptul reformei implementate în Estonia, unde două spitale deservesc peste 1 milion jumătate de oameni. „Dacă se fac două spitale în Moldova atunci va fi bine. Să ne axăm pe 1-2 spitale. Populația Moldovei scade catastrofal. Noi vom susține reforma, dar trebuie să vedem cum va fi implementată”, punctează deputatul.

Ce spun experții

Reforma trebuie făcută, deoarece suntem departe de a satisface nevoile oamenilor, consideră Rodica Gramma, conferențiar în cadrul Școlii de Management în Sănătate Publică. „Avem oameni puțini, iar 3-4 centre de excelență, dotate cu echipament modern, unde se fac operații într-o zi, ar fi de ajuns. Hai mai bine să cumpărăm ambulanțe bune, dar nu să băgăm banii în spitale nefuncționale. Aștept să fie reforma planificată de mult și care ne-o cer organizațiile internaționale. Banca Mondială a oprit finanțarea, deoarece nu se făcea reforma”, spune Gramma.

Îngrijorare nefondată în Găgăuzia

Așa cum am menționat, autoritățile dau asigurări că reforma nu presupune închiderea instituțiilor medicale, ci doar reprofilarea lor. În acest context, bașcanul Găgăuziei și-a exprimat deja îngrijorările într-o postare pe pagina sa de Facebook privind reforma anunțată. „În legătură cu reforma anunțată a sistemului de sănătate și reducerea bruscă planificată a numărului de instituții medicale din Republica Moldova, consider că este important să se constate că nici un spital raional pe teritoriul Găgăuziei nu vor fi închise. De-a lungul ultimilor ani, Comitetul Executiv al Găgăuziei, împreună cu deputații locali, au efectuat o politică consecventă de modernizare și reutilarea tehnică și întărirea capacității de resurse umane a spitalelor raionale din Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești. În sistemul de îngrijire a sănătății din regiune s-au investit zeci de milioane din fonduri bugetare și granturi pentru reparații capitale, iar instituțiile au primit echipament scump din partea partenerilor internaționali de dezvoltare”, a menționat Vlah.

Ministrul Sănătății, Ruxanda Glavan, crede că până pe 5 iulie 2017 proiectul va primi aviz pozitiv din partea Guvernului, iar ulterior acesta va fi adoptat de către Parlament. Reorganizarea sectorului spitalicesc ar urma să demareze în luna iulie 2017 și să se finalizeze în anul 2024.

2 Responses

  1. 18 iulie 2017

    […] să demareze deja această lună, Reforma a venit cu un concept criticat aprig de experții din domeniu. Printre punctele stringente aceștia enunță lipsa unor argumente clare pentru o reformă de așa […]

  2. 22 iulie 2017

    […] месяце, была представлена концепция, подвергшаяся жесткой критике экспертов в этой области. Среди наиболее проблемных пунктов, обозначенных […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *