Continuăm să recapitulăm, în ordine cronologică, articolele din presa occidentală în care a fost pomenită Republica Moldova în anul 2017.

Vedeți principalele articole în care jurnaliștii străini au făcut referire la țara noastră în lunile ianuarie – iunie aici:

Iulie: Editorialistul Plahotniuc revine

plahotniuc
Vlad Plahotniuc, pe scările Teatrului Național de Operă și Balet Maria Bieșu, alături de colegii din Partidul Democrat, 13 ianuarie 2016. FOTO: Sandu Tarlev

În luna iulie agenția Reuters a stat cu ochii pe Moldova, mediatizând adoptarea legii privind sistemul electoral mixt (aici), declarația Parlamentului prin care se cerea retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului (aici), respingerea de către Curtea Constituțională a inițiativei lui Igor Dodon privind organizarea unui referendum republican (aici), dar și dorința lui Dodon de a duce Moldova în Uniunea Economică Eurasiatică (aici).

Și Stratfor a publicat o știre despre subiectul privind respingerea ideii de organizare a referendumului propus de Dodon, în care acesta solicita, printre altele, lărgirea competențelor sale.

La începutul lunii revista de cultură din Franța Telerama.fr a publicat un reportaj din Republica Moldova în care, la fel ca și multe alte publicații străine, observă tema geopoliticii dintre Nistru și Prut. „De la est la vest – ce vânt bate peste Moldova?”, se întreabă jurnaliștii francezi. Tot ei mai scriu că „Moldova este o țară mică, situată între România și Ucraina, acolo unde admiratorii liderului rus Putin și susținătorii Uniunii Europene locuiesc împreună. Moldova, o bijuterie multiculturală, sugrumată de corupție, este pusă să aleagă între trecut și viitor””.

În iulie, exact peste jumătate de an de la primul său articol din acest an pentru Fox News, liderul democraților, Vlad Plahotniuc, revine cu un nou text, de data aceasta pe pagina electronică a publicației americane The Hill, specializată în articole de politică internă a SUA. „Un punct fierbinte între Est și Occident ce necesită mai multă atenție” este titlul articolului, în care Plahotniuc se vrea a fi cel care bate alarma asupra nesoluționării problemei transnistrene și cheamă SUA și Europa să se implice mai mult în această regiune. Articolul este ilustrat de o poză în care Igor Dodon și Vladimir Putin își dau mâna la Moscova în cadrul primei lor întrevederi din anul 2017. Moldova are nevoie de ajutorul Statelor Unite și al Uniunii Europene pentru a soluționa conflictul transnistrean și pentru a nu cădea din nou în zona de influență a Rusiei – este ideea principală a articolului. Plahotniuc enumeră câteva dintre „pericolele” care stau în fața Republicii Moldova din cauza Rusiei: cel militar, economic și mediatic. La ultimul capitol, Plahotniuc atenționează că implicarea Rusiei în spațiul mediatic moldovenesc a permis aducerea unui candidat prorus la Președinție, deși în timpul campaniei electorale din toamna anului 2016 posturile de televiziune controlate de liderul PD au avut o campanie agresivă împotriva candidatului proeuropean Maia Sandu și una aproape neutră față de candidatul prorus Igor Dodon.

Coincidență sau nu, dar cu 3 zile înainte, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat, în ședința din 21 iulie 2017, o declarație politică în care cerea retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul ţării.

Tot în iulie a avut loc incidentul cu implicarea vicepremierului rus Dmitri Rogozin. Acesta urma să ajungă la Chișinău la întâlnirea cu Igor Dodon pe 28 iulie, într-o zi de vineri. Președinția a anunțat de dimineață că președintele socialist și oficialul rus urmau să țină o conferință de presă comună la ora 17.00, iar a doua zi – să participe la o întrevedere comună cu Vadim Krasnoselski, liderul separatist de la Tiraspol. Rogozin nu a mai ajuns la Chișinău, deoarece România nu a permis survolarea spațiului său aerian a avionului în care se afla acesta. „Așteptați-vă la un răspuns, ticăloșilor!”, a fost replica vicepremierului rus, scrisă pe Twitter – replică ce a intrat în vizorul publicației Politico.eu. Rogozin se află printre oficialii ruși care sunt vizați de sancțiunile Occidentului impuse după ocuparea de către Rusia a peninsulei Crimeea în anul 2014 și după intervenția militară din estul Ucrainei, a amintit sursa citată.

August: Rogozin și Transnistria

Luna concediilor a început la Chișinău cu declararea lui Dmitri Rogozin drept persona non grata în Moldova. Știrea a părut interesantă pentru BBC, Reuters și Bloomberg, care subliniază că „Moldova, cea mai săracă țară din Europa, a fost prinsă într-o luptă strânsă dintre Guvernul pro-occidental care vrea relații mai apropiate cu UE și președintele prorus, Igor Dodon”.

„Țara care nu există” a trezit din nou interes, atât versiunea în limba română, cât și cea în limba engleză a Vice publicând un fotoreportaj cin Transnistria și un interviu cu autorul pozelor. „ONU ar putea să nu recunoască independența acesteia, dar 500.000 de oameni merită atenția noastră”, scrie publicația.

Septembrie: Fotbal, turism, cultură

degustare de vin
Degustare de vin moldovenesc FOTO: Sandu Tarlev

Meciul de fotbal Moldova – Țara Galilor din preliminarele Cupei Mondiale la fotbal a fost urmărit nu doar la Chișinău, dar și în Albion. Presa britanică a comentat rezultatul bun (0:2) obținut de galezi pe final de meci, dar au amintit și de același duel din anul 1994, când Moldova a obținut o victorie istorică. „Țara Galilor a avut o pierderea faimoasă la Chișinău în 1994, atunci Moldova sărbătorind prima victorie oficială ca țară indepndentă după destrămarea URSS. Acum însă „dragonii” au avut dispoziție bună după câștigul dramatic în fața Austriei care le dă șanse mari pentru calificarea la Cupra Mondială”, a scris The Guardian. Până la urmă, nici Țara Galilor, nici Moldova nu s-au calificat la ediția din 2018 a Campionatului Mondial la Fotbal.

Tema „Moldova, ca destinație turistică” a ajuns în Italia, în revista de călătorii Latitudes Life. „Printre fâșiile de păduri verzi se găsesc mănăstiri retrase și sate pitorești, unde totul este perfect intact; poate prea mult pentru ca acest teritoriu să pară că se află cu un secol în urmă. Cu toate acestea, Moldova se dezvoltă: vinurile, cultura și durabilitatea o fac una dintre cele mai populare destinații emergente”, scriu autorii.

În Ibiza, Spania, Natalia Gavrilan, solistă a Teatrului de Operă „La Scala”, a fost invitata principală a unui eveniment de caritate. Talentul Nataliei Gavrilan, născută la Chișinău, l-a observat publicația locală Periodico de Ibiza: „Gavrilan s-a născut în Chișinău (…) și a câștigat deja premii prestigioase. După ce a absolvit cu brio Academia de Muzică din Moldova s-a înscris la Academia de Operă a Teatrului La Scala din Milano, pe care a absolvit-o excelent. S-a căsătorit și s-a stabilit în Italia”.

Octombrie: Banii Uniunii Europene

În octombrie, cotidianul american The New York Post a propus Republica Moldova ca „una dintre destinațiile de top” pentru anul 2018.

Dar odată cu apropierea sfârșitului de an, discuțiile despre asistența macrofinanciară a UE au luat amploare, nu numai în presa națională – va primi Guvernul de la Chișinău banii sau nu? asta era întrebarea. Reuters scria că premierul Pavel Filip, de la tribuna ONU, se arăta sigur că Moldova va începe anul 2018 cu banii europeni în cont – prima tranșă a celor 100 de milioane de euro – după ce Bruxelles aprobase o astfel de înțelegere. Singura condiție era respectarea procesului democratic și a statului de drept. Ulterior, peste o lună condiția s-a transformat în „28 de condiționalități”.

După intervenția lui Pavel Filip la ONU, a urmat concluzia celor de la Euronews: Guvernul și Președinția de la Chișinău sunt blocați în propriul război rece, în timp ce cetățenii și țările vecine sunt mult mai îngrijorate de corupția din țară.

The Economist a publicat un articol în ajun de Summitul Parteneriatului Estic de la Riga, subliniind „dezamăgirile” acestui proiect. „Ideea [Parteneraitului Estic] era de a promova integrarea economică și valorile europene, precum și de a reduce influența Rusiei [în țările PE], dar fără promisiunea ca statele partenere să adere vreodată [la UE]. Acum, în ajunul Summitului din noiembrie, nemulțumirile UE față de implementarea acestor înțelegeri sunt în creștere”, a scris publicația. „Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, proclamă cu voce tare orientarea proeuropeană a țării. Dar acesta a stopat progresul în investigarea utilizării băncilor moldovenești în schemele rusești de spălare a banilor în valoare de mai multe miliarde de dolari”, a adăugat The Economist.

Dar a urmat apoi un articol de opinie, semnat de Pavel Filip și publicat pe pagina electronică a Euronews – „Viitorul UE trebuie să cuprindă și Estul”. „Noi credem cu tărie că locul nostru este în Occident și că revenirea noastră în Europa trebuie să fie bine primită”, a scris Filip în articolul care face parte dintr-o amplă campanie a democraților de la Chișinău de a spăla imaginea de „țară coruptă în care s-a furat un miliard de dolari” a Republicii Moldova. Filip și-a dorit să prezinte, într-un limbaj extrem de diplomat, o Moldovă „care să primească o apreciere echitabilă, ținând cont de retorică și politici, între idealism și pragmatism”. Acesta s-a arătat încrezut că includerea conceptului de „integrare europeană” în Constituție ar fi „un răspuns adecvat dat celor care vor să revizuiască politica externă a țării”.

Ediția italiană a site-ului National Geographic s-au arătat interesați în luna octombrie de găgăuzii din Moldova. Pe site a fost publicat un fotoreportaj din autonomia de la sudul republicii cu următoarea descriere: „Strâns legați de tradițiile vechi, sărăcie și dorința pentru un viitor mai bun, găgăuzii vor să-și păstreze cultura care a supraviețuit de-a lungul dominațiilor rusești și otomane”.

Noiembrie: „Săraca Moldovă”, în The Economist

Luna noiembrie a fost dedicată aproape în totalitate Summitului Parteneriatului Estic, care a avut loc pe data de 24, la Bruxelles.

Se pare că Vlad Plahotniuc a prins gustul scrierii și nu a dorit să treacă anul fără să publice și al treilea articol în presa străină. De data aceasta, a ales EU Observer pentru a atenționa: „Parteneriatul Estic nu trebuie să fie împiedicat de agresiunea Rusiei”. Liderul PD a scris și el, la fel ca Pavel Filip o lună în urmă, despre „progresele Moldovei” și despre intenția de a introduce conceptul de integrare europeană în Legea Supremă – „ceea ce va însemna pașaportul moldovenilor spre dezvoltarea țării și o viață mai bună”. A mai amintit despre anexarea Crimeii și pericolul rusesc, chiar dacă subiectele privind influența rusă sau războiul din Ucraina nu erau pe agenda summitului.

Imaginea de „Moldova reformatoare” pe care Plahotniuc o împărțea în presa străină era demontată de articolele și analizele proprii ale publicațiilor occidentale. Spre exemplu, The Economist a scris despre „Moldova săracă” în articolul în care descrie cum politicienii proeuropeni pierd din încrederea cetățenilor: „Politica răvășitoare a uneia dintre cele mai sărace țări din Europa”, ilustrând textul cu imaginea lui Vlad Plahotniuc. Autorii articolului scriu despre cum Dodon a fost suspendat pentru „suficient timp” ca guvernarea să învestească un nou ministru al Apărării, despre tentativa de asasinat împotriva lui Plahotniuc, despre declarațiile asasinului Vitalie Proca [care l-a acuzat pe același Plahotniuc că ar fi comandat omorul bancherului rus Gherman Gorbunțov], dar și despre, evident, „furtul miliardului” și decizia că moldovenii îl vor returna. Publicația citează un diplomat: „Să fim sinceri, Moldova este un stat capturat de un singur tip. O dictatură oligarhică. Nu există interes pentru promovarea unei justiții indepndente în această țară, pentru că acest regim s-ar nărui”.

Ideea relatată de The Economist a ajuns și în ziarul italian Il Post. „Moldova este întotdeauna un loc interesant: Bani care dispar din bănci, spionaj, atentate la viața politicienilor – sunt câteva dintre istoriile care vin din mica republică divizată între Rusia și Europa”, a scris italienii.

Tot în ajunul Summitului Parteneriatului Estic, ediția online a publicației franceze Le Monde a publicat un articol cu titlul „Uniunea Europeană trebuie să ofere o perspectivă pozitivă vecinilor din est”.

În Italia s-a mai scris despre invitația pe care i-a făcut-o Igor Dodon lui Papa Francisc, de a veni la Chișinău. Publicația online In Terris citează din mesajul acestuia, în care îi mulțumește capului Bisericii Catolice pentru „activitatea din sfera socială, umanitară și educaţională”.

Decembrie: „Marea Unire: Moldova rămâne deoparte”

marsul-unirii
Marșul Unirii. FOTO: Sandu Tarlev

Știrea de la începutul lunii, privind existența unui dosar penal în Rusia pe numele lui Vlad Plahotniuc, a ajuns la Reuters. „Șeful partidului de guvernământ al Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc, a acuzat autoritățile ruse că l-au hărțuit pe el și pe alți oficiali cu zeci de cazuri juridice false, ceea ce a dus la un război diplomatic dintre cele două țări”, a scris sursa.

Tot în această lună s-a scris despre „spălătoria rusească”, devenită cunoscută inclusiv prin implicarea justiției moldovenești. Publicația scoațiană Sunday Herald a amintit despre aceasta în contextul în care jurnaliștii de investigație de la OCCRP au demonstrat cum bani din această schemă au fost folosiți de studenta Mihaela Muruianu pentru a-și achita chiria. Tatăl acesteia este fostul șef al Curții Supreme de Justiție Ion Muruianu, care i-a numit odată pe jurnaliști „câini turbați”.

Despre conflictul Est-Vest în Moldova a scris încă o dată presa italiană, cotidianul Il Manifesto comentând decizia Curții Constituționale de a aviza pozitiv intenția politicienilor de a schimba articolul 13 din Constituție (introducerea sintagmei „limba română” în Constituție): „Bucureștiul cucerește Moldova”. Jurnaliștii italieni observă și ei că subiectul a trezit un nou conflict între „guvernul pro-NATO și președintele prorus”, adăugând că acesta este unul politic, lăsând la o parte aspectul lingvistic.

Proiectul Coda Story a scris despre disputa dintre majoritatea parlamentară și președintele socialist în subiectul interzicerii difuzării posturilor de televiziune rusești în Moldova. „Lupta împotriva știrilor false ar putea aduce o criză constituțională în Moldova” este titlul articolui, care face parte din seria de articole dedicate luptei antipropagandă rusă, publicate de jurnaliștii proiectului media. „Președintele Dodon chiar i-a promis lui Vladimir Putin că nu va ratifica legea votată de Parlament”, scrie sursa, precizând că televiziunea este sursa principală de informare pentru 70% dintre moldoveni și că prevederile legii se îndreaptă împotriva propagandei Kremlinului.

La final de an, Euronews a dedicat un spațiu pentru centenarul Marii Uniri: „100 de ani de la Marea Unire a românilor – Moldova rămâne deoparte”. „De la destrămarea Uniunii Sovietice în Moldova s-au dezvoltat două curente: pe de o parte, o mișcare puternică naționalistă moldo-română care promovaeză reunificarea cu România, devenită o temă de top în discuțiile socio-politice în ambele țări, iar pe de altă parte, Rusia insistă să considere fosta țară sovietică parte a sferei sale de influență și o presează să adere la Uniunea Eurasiatică”, scrie autorul articolului.

Tot Euronews a încercat să lămurească, într-un amplu articol, ce înseamnă noul Oficiu de Legătură NATO, deschis la Chișinău, pentru Rusia, dar și pentru UE, subliniind că acesta a fost un nou subiect ce a divizat societatea moldovenească. Au fost luate opiniile mai multor experți: Leonid Litra, Igor Munteanu, Andrei Deviatkov, Mihai Popușoi. Una din idei a fost că acest oficiu nu va afecta relațiile Moldovei cu UE, pentru că Washingtonul și Bruxelles-ul deja colaborează împreună pentru a-și promova politicile în țările Parteneriatului Estic.

Moldova încheie anul 2017 în presa străină așa cum l-a început – cu un editorial semnat de Vlad Plahotniuc – însă cu aceeași temă: Moldova, amenințată de pericolul rusesc. „Moldova are nevoie de ajutorul Occidentului împotriva agresiunii rusești” este titlul articolului publicat în cunoscuta publicație americană The Wall Street Journal. „Manipularea politică venită de la Moscova este cunoscută în țările ex-sovietice”, a scris Plahotniuc și a atenționat asupra importanței alegerilor parlamentare din anul viitor. Acesta a dat de înțeles că vrea ca Occidentul să se implice mai mult în Moldova „pentru a contracara încercările Rusiei de a menține țara noastră în sfera sa de influență”; a amintit despre trupele rusești aflate în stânga Nistrului, dar și despre propaganda rusă de la posturile de televiune retransmise pe teritoriul Moldovei. Vom sublinia încă o dată, și în acest context, că principalul post TV din țară, PRIME, controlat de Plahotniuc, retransmite Pervîi Kanal, unul din posturile rusești acuzate de manipulare, propagandă și dezinformare.


În concluzie: Din punctul de vedere al apariției Republicii Moldova în presa străină, anul 2017 ar putea fi calificat drept un an al luptei antirusești pe care au dus-o democrații de la Chișinău, cei care controlează întreaga putere în stat, cu excepția Președinției. Cel puțin, un an al unei lupte declarative. Tema creată la Chișinău „Moldova, între Est și Occident”, în care ideea principală este că „guvernul proeuropean vrea să ducă țara în UE”, iar „președintele prorus vrea să ducă țara în brațele Moscovei” a fost exportată cu succes în presa din Occident și nu numai. Anul 2018 va fi unul electoral în Republica Moldova și nu putem intui decât că acest „război rece” – așa cum l-a numit Euronews -, care nu transformă în mai bine viața oamenilor, se va intensifica.

2 comentarii

  1. Cum luptă Plahotniuc și PD cu propaganda pro-rusă și cu iscoadele de la Kremlin, nu a luptat nimeni în Moldova pînă acum, pentru asta merită tot respectul !

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*