Moldova rămâne fără oameni capabili să muncească

Potențialul moldovenilor apți de muncă este unul pozitiv, iar în limbaj specializat acest lucru înseamnă „divident demografic”. Acesta însă nu este valorificat așa cum trebuie din cauza mai multor probleme: nivelul scăzut de trai al populației, neîncadrarea oamenilor în câmpul muncii, emigrația masivă, dar și mortalitatea înaltă a copiilor și a persoanelor în vârstele apte de muncă, atenționează specialiștii de la Fondul ONU pentru Populație. Aceștia au lansat recent la Chișinău așa-numitul Barometrul Demografic „Cum corelăm dezvoltarea economică cu cea demografică”.

Muzicant la intersecția străzii Armenească și Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău FOTO Sandu Tarlev

Olga Gagauz, dr. habilitat în sociologie, precizează că dividentul demografic reprezintă o perioadă în evoluția populației când procentul persoanelor în vârsta aptă de muncă depășește 55% din totalul populației. Acest divident demografic apare atunci când scade natalitatea și persoanele în vârsta de pensionare prezintă o proporție relativ mică. Începînd cu anul 2000, Republica Moldova înregistrează acest divident demografic ce va dura aproximativ încă două decenii și este foarte important ca în perioada respectivă să fie promovate politicile de valorificare a acestuia.

„Este vorba de creșterea ratei de ocupare a pieții de muncă, de creșterea nivelului de educație a populației, ameliorarea sănătății populației. Cunoaștem foarte bine că suntem la etapa de îmbătrânire a populației, iar peste câteva decenii în vârsta de pensionare vor intra generații întregi – și atunci procesul populației în vârsta aptă de muncă o să fie în scădere. Astfel, va fi cu mult mai complicat să obținem o creștere economică în comparație cu perioada actuală”, a explicat Gagauz.

Problemele în valorificarea potențialului uman

Nivelul de trai scăzut al populației se numără printre principalele probleme care împiedică valorificarea persoanelor apte de muncă. După anul 1990, economia țării a cunoscut câteva perioade de declin economic ce au afectat nivelul de trai al populației. Condițiile de trai ale populației sunt la un nivel foarte scăzut – doar 66,7% din populație are acces la condiții de trai îmbunătățite, arată datele ONU.

Emigrația masivă a populației economic productive a dus la diminuarea oportunităților oferite de ponderea mare a persoanelor apte de muncă, acestea fiind valorificate în țările străine (Rusia, Italia, Marea Britanie etc.) care au reușit să utilizeze forța de muncă din Republica Moldova. Beneficiul obținut de țară îl constituie remitențele migranților moldoveni, dar efectul acestora este de scurtă durată, atenționează specialiștii. De acest lucru sunt conștiente însă și autoritățile. Totodată, emigrația a contribuit la valorificarea creșterii ponderii persoanelor apte de muncă prin familiarizarea populației cu valorile democratice, bunele practici în diferite domenii, acumularea capitalului uman.


CITIȚI ȘI: Evoluția remitențelor în 2000-2016. Economia pierde un pilon important – INFOGRAFIC


Mortalitatea înaltă a copiilor și persoanelor în vârstele apte de muncă (în special a bărbaților) este iarăși o problemă care duce la pierderea potențialului uman. Conform datelor statistice, numărul bărbaților decedați în Republica Moldova este cu 2.000 mai mare decât al femeilor. Cea mai bună situație a fost între 2011-2013, când numărul decedaților, atât al femeilor, cât și al bărbaților a fost în scădere.

Evoluția deceselor în rândul bărbaților și femeilor din Republica Moldova. Sursa: Biroul Național de Statistică

Sănătatea sexual-reproductivă. Nașterea copilului la vârsta de adolescență prezintă un factor de risc din perspectiva bunăstării, obținerii unei profesii și încadrării în câmpul muncii. Republica Moldova înregistrează date destul de ridicate ale sarcinilor la adolescente – 35 de cazuri la 1000 de femei cu vârsta între 16-19 ani. Cei mai mulți copii născuți de fetele cu vârsta cuprinsă între 16-19 ani s-au născut în anul 1998 – 7.082. Numărul acestora a scăzut în ultimii 17 ani, dar în prezent în țară se înregistrează până la 3.000 de nașteri pe an în rândul fetelor din această categorie de vârstă.

Numărul copiilor născuți de fete cu vârsta 16-19 ani în perioada 1998-2015. Sursa: Biroul Național de Statistică

În așteptarea datelor recensământului din 2014

Rezultatele barometrului demografic au fost realizate în baza statisticilor existente, dar și a celor elaborate de Centrul de Cercetări Demografice. „Noi operăm cu statisticile care sunt, operăm și cu unele date alternative elaborate de Centrul de Cercetări Demografice, dar așteptăm foarte mult și rezultatele Recensământului populației și al locuințelor din 2014 ca să vedem cum s-a schimbat numărul și structura populației. Aceste calcule și studii pe care noi le-am făcut în baza datelor oficiale și în baza datelor cu privire la migrația populației nouă ne permite să facem o apreciere a situației pe care o avem azi. Din cauza migrației noi am pierdut 10% din potențialul persoanelor apte de muncă, noi am putut să avem ponderea populației în vârstă aptă de muncă peste 60%, dar din cauza că o bună parte a populației apte de muncă lucrează peste hotare, aceasta contribuie la dezvoltarea economică a altor țări”, a menționat Olga Gaugaz.

Recomandări pentru autorități

Autorii studiului susțin că pentru dezvoltarea potențialului persoanelor apte de muncă trebuie întreprinse măsuri în domeniile în care sunt identificate cele mai mari probleme – cele menționate mai sus: sănătatea populației, educație, piața muncii.

Creșterea investițiilor în sănătate va scădea nivelul de mortalitate per total și va aduce contribuții mai mari la creșterea economică a țării. De asemenea, ar trebui acordată o atenție sporită îngrigirii medicale de calitate pentru copii, asigurării accesului tuturor adolescenților și tinerilor la servicii de sănătate sexual-reproductivă și planificare familială, apreciază specialiștii.

Mărirea investițiilor în educație și creșterea gradului de încadrare în învățământul profesional secundar și terțiar al tinerilor, în special a celor din păturile social-vulnerabile va contribui la creșterea capitalului uman și la depășirea sărăciei, mai constată aceștia. Autorii studiului consideră că autoritățile trebuie să pună un accent considerabil pe sporirea calității studiilor în corespundere cu cerințele pieții muncii, dar și să încurajeze tinerii să obțină studii profesionale și de specialitate.

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, autorii barometrului demografic cred că trebuie să fie create condiții în susținerea antrprenoriatului și ceșterea accesului tinerilor la fonduri financiare, dar și facilitarea procesului de tranziție a tinerilor de la școală la muncă.

Lasă un comentariu