În Moldova revin anii ’90 ai alcoolismului cronic. Raioanele unde băutura a băgat cei mai mulți moldoveni în pământ

Alcoolul sau intoxicațiile cu alcool fac cele mai multe victime în rândul moldovenilor care locuiesc în raioanele din centrul și nordul Republicii Moldova. Datele statistice de la Chișinău mai arată că după anul 2003 a început să crească numărul celor care au murit din cauza alcoolismului cronic, iar cifrele se apropie de cele de la începutul anilor ’90.

Spre exemplu, în perioada 2013-2015 cei mai mulți oameni din centrul țării care au murit din cauza alcoolismului sunt din raioanele Ungheni, Nisporeni și Ialoveni. În schimb, la Briceni, Florești și Edineț s-au înregistrat cele mai multe intoxicații cu alcool. La sudul republicii se remarcă raionul Cimișlia, unde numai în anul 2015 s-au întâmplat 25 de decese din cauza alcoolismului, iar în 2014 – 28 (mai multe decât în oricare alt raion). Astfel, în anul 2015 numărul total de decese din cauza alcoolismului a fost de 176, conform datelor Centrului Național de Management în Sănătate – cu zece mai multe decât în 2014 și cu 127 mai multe decât în 2013.

Morți la beție

Rata mortalității legată de consumul de alcool în Republica Moldova este de circa 222 cazuri la 100.000 de locuitori, una din cea mai înaltă din lume. Studiile efectuate de către experţii naţionali şi Organizația Mondială a Sănătății evidențiază alcoolul ca factorul nociv numărul unu pentru sănătatea populaţiei din Republica Moldova.

Alcoolul afectează ficatul

De asemenea, datele statistice arată tendința în creștere a numărului de persoane care au decedat din cauza cirozei alcoolice a ficatului. În anul 1997 din cauza cirozei alcoolice a ficatului au decedat 59 de persoane, iar în 2015 numărul celor care au murit din această cauză a ajuns la 151, raportul dintre bărbați și femei fiind aproape la egalitate (75 și 76).

Revin anii ’90 ai alcoolismului cronic

Datele statistice mai arată că numărul decedaților care suferă de alcoolism cronic de după anii 2000 se apropie de numărul celor care au murit de alcoolism cronic în anii ’90. Asta în condițiile în care din 1997 Statistica din Chișinău prezintă calcule fără datele din stânga Nistrului. Totodată, scăderea numărului de decedați din cauza alcoolismului cronic din anii 1996 până în 2003 coincide cu primele mari valuri de migrație a moldovenilor, dar și crizele economice.

Fruntași la băut

Republica Moldova se numără printre ţările cu cel mai mare consum de alcool pur pe cap de locuitor în rândul populației adulte – 16,8 litri anual, conform ultimului raport efectuat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agriculturã şi Alimentaţie în 2014. Persoanele mai în vârstă de 15 ani intervievate declară faptul că berea este consumată de ei în 30,4% cazuri, vinul – în 5,1% cazuri şi băuturile alcoolice tari – 64,5%.

Un alt studiu din 2012 realizat de către Centrul Național de Sănătate Publică a arătat că 85% bărbați şi 72% femei în Republica Moldova consumă alcool. Prima cunoștință cu alcoolul este la vârsta de 15,6 ani la bărbați şi 17,6 ani la femei.

Conform studiului STEPS din anul 2013, în Republica Moldova circa 9% bărbaţi şi 3% femei consumă alcool zilnic, dintre care 65 % din mediul rural şi 59% în mediul urban. Mai mult, una din cinci persoane consumă şase şi mai multe băuturi la o ocazie cel puțin o dată pe parcursul unei luni.

Fără Ziua Vinului

Autorii studiului „Consumul şi abuzul de alcool în Republica Moldova: evaluarea situaţiei şi impactului”, efectuat de Expert-Grup, au venit și cu o serie de recomandări pentru Guvernul din Chișinău pentru a reduce consumul excesiv. Aceștia au propus eliminarea factorilor culturali şi propagandistici care încurajează consumul de produse alcoolice. Este vorba de limitarea publicității produselor alcoolice în toate căile de informare – TV, radio, Internet, panouri stradale.

Autorii au recomandat Guvernului să se abțină de la sprijinirea evenimentelor publice şi culturale asociate cu consumul sporit de alcool, în particular Festivalul Vinului, Hramul, Ziua Studentului etc. „Impactul acestor evenimente asupra situației economice a companiilor producătoare de băuturi alcoolice este destul de limitat, dacă în general existent, în timp ce impactul asupra comportamentului consumist este în detrimentul abstinenței”, au constat experții.

Totodată, experții au spus că o atenţie deosebită trebuie acordată dezrădăcinării culturii de consum de alcool la volan. Moldova se numără printre ţările cu cea mai înaltă frecvenţă a conducerii automobilului în stare de ebrietate.

Deputații au decis să mâncăm vin

În luna decembrie, Parlamentul a votat mai multe modificări la câteva legi care au stârnit mai multe reacții contradictorii. Deputatul Ion Balan a propus ca vinul să fie considerat produs alimentar, argumentând că vinul bun, de calitate, trebuie promovat, iar consumul de bere, cogniacuri sau vodkă – descurajat. „Într-o țară în care oamenii ajung tot mai des în psihoze alcoolice, iar alcoolismul generează oameni inactivi și bolnavi, inițiativa deputaților poate fi numită, cel o puțin, o greșeală absurdă”, a comentat Sănătate Info.

În Parlament, Balan a spus că în Moldova anual se consumă peste 150 de milioane de litri de bere, peste 70 de milioane de litri de băuturi cu concentraţie mare de alcool, iar vin se consumă doar 15 milioane de litri. „Astfel, el a încercat să argumenteze că oamenii trebuie să-și schimbe preferințele în materie de alcool – să nu mai bea tărie, ci mai mult vin. Nu este clar de unde are deputatul aceste statistici și cât de adevărate sunt. Ultimul studiu comparativ privind consumul de alcool pe un eșantion de 1.500 de oameni a fost făcut în 2014. Atunci, 68% dintre respondenți au menționat că preferă vinul, 20 la sută au spus că preferă berea și numai 7 la sută au indicat că dau prioritate băuturilor tari. Mai mult, deși autoritățile și-au propus ca până în 2020 să dezvolte căi care să le permită să contabilizeze vinul produs în condiții de casă, astăzi este imposibil acest lucru. Nimeni nu poate spune acum cu certitudine cât vin păstrează moldovenii în beciurile lor”, mai scrie sursa citată.