Moldovenii îl vor președinte pe Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș sau Ivan cel Groaznic

Moldovenii îl vor pe Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș sau Ivan cel Groaznic la conducerea statului, potrivit datelor unui sondaj prezentat astăzi la Chișinău de Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova cu tema „Președintele Republicii Moldova în viziunea cetățenilor: abordare sociologică”. Totuși, la scrutinul prezidențial din toamna acestui an vor avea de ales din actualii lideri politici, iar câștigătorul va fi desemnat cel mai probabil în turul al doilea, mai spun sociologii.

Cine va ajunge în Parlament

Aproape 60% din cetățeni au spus că ar participa la eventuale alegeri parlamentare anticipate. Din numărul total de respondenți, Partidul Socialiștilor ar acumula 20,7%, Partidul Acțiune și Solidaritrate – 10,4%, Partidul Democrat – 9%, Partidul Nostru – 8,6%, Platforma Demnitate și Adevăr – 7,7%, Partidul Comuniștilor –  6,6%, iar Partidul Popular European a fost apreciat cu 5,9%. La rândul lor, Partidul Liberal și Partidul Liberal Democrat din Moldova nu ar trece pragul electoral, acumulând 4,1%, respectiv 2%.

Totodată, la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 s-ar prezenta cu siguranță 53,1% din respondenți, iar 19,4% au spus că probabil vor veni la secțiile de vot.

Igor Dodon și Maia Sandu, favoriții cursei prezidențiale

Socialistul Igor Dodon apare pe primul loc (29%) în estimările sociologilor cu privire la personalitatea politică care va fi cotată de cetățeni în calitate de președinte. Acesta este urmat de Maia Sandu (12,9%) și Andrei Năstase (11,1%). Iurie Leancă a adunat 6,5%, iar Marian Lupu r obține aproape 10% din voturi. Dmitri Ciubașenco este apreciat de 3% din respondenți, iar Mihai Ghimpu – de 1%.

Sociologii au precizat că aceste date arată doar tendințele de vot ale populației, nu și aprecierile exacte, deoarece campania electorală încă nu a început.

Moldovenii nu au auzit despre decizia Curții Constituționale

Sociologii au estimat percepția populației despre viitorul președinte al țării, dar și ce cred despre hotărârea Curții Constituționale privind revenirea la alegerile prezidențiale directe.

Lucrurile care îi îngrijorează cel mai mult pe respondenți în prezent sunt de natură economică. Astfel, cel mai mult aceștia s-au arătat că sunt preocupați de creșterea prețurilor (43,7%), corupție (39,4%), sărăcie, calitatea vieții (37,1%), situația criminogenă din țară (35,9%) și viitorul copiilor (32%). Alegerile președintelui Republicii Moldova reprezintă un eveniment important pentru doar 17,5% din populație.

Totodată, majoritatea intervievaților au spus că nu consideră că alegerea directă a președintelui va contribui la soluționarea problemelor deosebit de importante ale societății. Astfel, circa 46% au spus că viitorul șef al statului nu va rezolva problemele, iar 40% au spus că le va soluționa.

Marea majoritatea a populației cunoaște data alegerilor prezidențiale, 70% din respondenți numind-o corect – data de 30 octombrie 2016. Aproape o treime din respondenți nu cunosc cu exactitate data scrutinului prezidențial, mai mult de 6% crezând că alegerile vor fi pe 20 septembrie.

Cetățenii au fost rugați să numească cinci calități de care ar trebui să dispună viitorul președinte. Respondenții au spus că în primul rând vor un președinte competent, patriot, onest, hotărât și educat.

De asemenea, oamenii au fost întrebați ce personaj politic ar dori să conducă Moldova. Pe primul loc s-a situat Ștefan cel Mare, urmat de Vlad Țepes, Alexandru Lăpușneanu și Ivan Groznîi. 4% din respondenți i-au numit și pe Vladimir Voronin, Vladimir Putin, Vladimir Lenin și Grigori Kotovski. Decebal a fost apreciat de 2% din respondenți.

Întrebați cum apreciază hotărârea Curții Constituționale din 4 martie 2016 privind alegerea directă a președintelui, aproape jumătate din respondenți (47,3%) au spus că nu au auzit despre această decizie. 21,7% din intervievați au perceput negativ hotărârea magistraților și 18,4% au vorbit pozitiv despre aceasta. Ceilalți au spus că le este indiferentă (12,6%).

Cercetarea sociologică a fost efectuată pe un eșantion de 1179 de respondenți  în 77 de localități, cu eroare maximală de 3%.