Doctorul în economie Veaceslav Ioniță a propus un plan de salvare a operatorului de telecomunicații Moldtelecom. Acesta a subliniat că dintr-o companie de tip monopolist, cu o pondere de circa 70% de pe piața comunicațiilor electronice în 2002, a ajuns la o cotă de 30% în anul 2015. În același timp, statul vrea să scape de Moldtelecom prin vânzare.
Veaceslav Ioniță consideră că unicul operator care prestează cinci servicii de telecomunicații pe piața din Republica Moldova (telefonie fixă, telefonie mobilă, internet mobil, internet fix şi televiziune digitală IPTV) ar trebui să fie divizat în două companii pentru a face față noilor provocări. Una trebuie să administreze infrastructura întreprinderii cu garantarea accesului și altor operatori de pe piață la acest sistem de comunicații, iar cealaltă – să se axeze pe acordarea de servicii, crede expertul. Ioniță a ajuns la această concluzie în studiul „Piața comunicațiilor electronice: de la telefonia fixă la internet mobil și vânzări de conținut”, lansat în cadrul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
Mai mult, acesta susține că Moldtelecomul ar trebui să se concentreze pe vânzarea de conținut media (filme, cărți, muzică etc.) și de publicitate online, decât pe susținerea telefoniei fixe la serviciile căreia apelează tot mai puțină lume. „Operatorii naționali pot deveni furnizori independenți de conținut media online sau pot deveni furnizori și parteneri locali pentru furnizorii globali și regionali de conținut media”, sugerează Ioniță.
În schimb, autoritățile au anunțat recent că vor să scape de problemele legate de gestionarea operatorului național și că doresc să scoată la vânzare Moldtelecomul, prețul căruia a scăzut între timp. Președintele Parlamentului, Andrian Candu, spunea, anterior, că țara poate propune investitorilor ruși să privatizeze întreprinderea.
Din una facem două
Ex-președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe Veaceslav Ioniță a observat că operatorul național Moldtelecom s-a transformat dintr-o companie monopol, care deținea în anul 2003 circa 68% din totalul pieții de comunicații electronice, până la 30% în anul 2015. Totodată, costurile de întreținere a comunicațiilor de telefonie fixă sunt mult mai mari în comparație cu veniturile obținute, potrivit rapoartelor financiare prezentate de Moldtelecom pentru anii 2014-2015 și analizate de Ioniță.
„Fără a-și dori acest lucru, Moldtelecom s-a transformat într-un operator activ pe rețele sociale, prin care se asigură conectarea la telefonie fixă a păturilor social vulnerabile a populației”, a comentat expertul.
Economistul este de părere că în condițiile unui monopol clasic acest lucru ar putea fi realizat fără dureri de cap, însă în condițiile unei concurențe pe piață această situație reprezintă o povară, care poate fi una fatală pentru Moldtelecom. Acesta este de părere că Moldtelecomul trebuie să rezolve în mod urgent problema telefoniei fixe pentru a-și concentra atenția asupra restului activităților.
Adio telefonie fixă
Potrivit studiului, piața telefoniei fixe, unde Moldtelecom deține monopolul, este în continuă scădere după anul 2007, când pentru prima dată telefonia mobilă a întrecut-o pe cea fixă. Astfel, ponderea telefoniei fixe a scăzut de la 68,3% în anul 2002 până la 15,3% în 2016. Ioniță consideră că acest sector se va opri în următorii ani la o cotă de circa 10%.
Micșorarea numărului de utilizatori ai telefoniei fixe se datorează atât popularității mai mari a telefoniei mobile, cât și pentru că au apărut noi alternative de comunicare.
„Dacă în anul 2004 consumatorii de telefonie mobilă din Moldova vorbeau aproape 90% din timp prin intermediul telefoniei fixe, atunci în anul 2008 ponderea telefoniei fixe în totalul convorbirilor a scăzut la 65%”, a argumentat Ioniță.
Ioniță consideră că Moldtelecom a aplicat o strategie greșită atunci când a apărut pe piața de telefonie mobilă cu standard diferit decât exista la concurenții lor, iar populația nu a acceptat acest produs. Totuși, Veacelav Ioniță consideră că anul 2016 este unul de cotitură pentru telefonia mobilă pentru că în viitor ponderea lor în piața de telecomunicații va scădea și va crește utilizarea internetului de pe mobil. Acesta a adăugat că pe plan mondial se înregistrează o tendință a marilor companii ca să ofere Internet gratuit, astfel și această piață va simți schimbări semnificative, deși Moldtelecom va mai avea încă poziții forte în privința asigurării serviciilor de Internet.
Statul vrea să scape de Moldtelecom
Totuși, statul a decis să scape de povara Modtelecomului, potrivit publicației economice Mold-street.com, care l-a citat pe viceministrul Economiei Vitalie Iurcu în luna octombrie, după forumul Moldova Business Week.
Anterior, actualul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, în perioada când a fost ministrul Economiei a spus în cadrul unui interviu pentru RIA Novosti că Moldova poate să le propună investitorilor ruși să privatizeze Moldtelecom. „În plus, există Moldtelecom, una dintre cele mai mari companii publice în care statul rămâne acționarul majoritar. Valoarea ei este estimată la 250.000.000 de dolari și are mai mult de un milion de abonați în întreaga țară”, spunea Candu cu 2 ani în urmă jurnaliștilor ruși.
Jurnaliștii de la Mold-street au scris că vânzările și profitul întreprinderii scad deja de câțiva ani, iar valoarea la care aceasta este estimată a scăzut de două ori – în 2007 prețul Moldtelecom a fost estimat la circa un miliard de dolari.
Potrivit Raportului de Profit și Pierderi al companiei, Moldtelecom a avut în 2014 un profit de 62,841 de milioane de lei. Cu un an mai devreme, rezultatul financiar al companiei deținut de stat a fost cu peste 2 milioane de lei mai mare, înregistrând un profit de 64,934 milioane de lei, a scris Bani.md.
Am mai vazut eu economisti de acestea, si dupa cum vedem acum situatia la aceasta companie de stat sa stabilizat in cele din urma, asa ca conducatorul acestuia se descurca chiar daca ar trebui sa faca mult mai multe.
Da bine, poate Moldtelecom din 2009 scade, doar ca d ecitiva ani, el d efacto creste ca infrastructura si reinvesteste banii in tehologii noi care ii ofera statut de interprindere functionala, ceea ce ar fi trebuit demult facut. Si nu mai e cazul de oarecare divizare.