Meniu Închide

Națiune civică, multietnică sau popor moldovenesc? Ori altceva?

George Damian

Un consilier al lui Gorbaciov nota prin 1990 că era scandalos ce se petrecea la Chișinău: rușilor de aici li se aplicase degradanta etichetă de ”minoritate națională”. După 200 de ani de stăpânire velicorusă între Prut și Nistru asta era una dintre cele mai neplăcute surprize pentru politicile imperiale de rusificare.

Recensământul din 2014 (așa olog și orb cum a fost) constată încheierea unui ciclu istoric de 200 de ani. Două secole de colonizări succesive, de încercări de modificare a structurii etnice dintre Prut și Nistru care nu au produs nici un rezultat palpabil: în anul 2014 minoritățile naționale din Republica Moldova constituie mai puțin de 20%. Am prezentat aici evoluția demografică a minorităților naționale de pe teritoriul actualei Republici Moldova.

Statisticile ar trebuie să ducă și la modificarea politicilor publice. În primul rând teoria conform căreia în Republica Moldova există un popor multietnic rămâne fără nici un fel de fundament statistic. Într-adevăr, recensământul din 2014 s-a desfășurat fără să includă teritoriul controlat de Tiraspol – însă în Transnistria trăiesc sub 500.000 de oameni în prezent (nimeni nu pare să știe o cifră exactă). Chestiune minorităților naționale din Republica Moldova va trebui abordată conform tratatelor internaționale semnate de Chișinău – Consiliul Europei are o vastă experiență practică în acest domeniu.

Noua expresie care tinde să ocolească realitățile demografice este ”națiune civică” – să uităm de chestiunile identitare și să ne concentrăm pe politicile curente, combaterea corupției, agenda de reforme etc. Nimic de zis, un program lăudabil – însă ignorarea chestiunii identitare nu va face decât să creeze probleme pe viitor. Pe de altă parte nimeni nu ține seama de faptul că acest concept de ”națiune civică” funcționează (așa cum poate) în Franța – iar între Paris și Chișinău este o distanță destul de mare. Conceptul de ”națiune civică” promovat zilele acestea este un cireș după care se ascunde un elefant politic cu ochii roșii.

Altă soluție în fața acestei stări de fapt a omogenizării etnice din Republica Moldova este revenirea la un program de moldovenizare accelerată. O eroare repetată de cel puțin două ori în secolul trecut de autoritățile sovietice: teoria moldovenistă este atât de oloagă încât nu se poate mișca de pe loc decât agățată de cultura română. Invenția numită ”limbă moldovenească” este atât de dependentă de limba română încât de fiecare dată se pune problema până unde să se meargă cu acceptarea de cuvinte românești sau cu respingerea lor. De fiecare dată rezultatul a fost un jargon în care sunt amestecate cuvinte românești și rusești – jargon incapabil de precizie sau calități necesare științei. Nu poți scrie un manual de chimie cu lexiconul de arhaisme și regionalisme încropit de Vasile Stați.

Toate tentativele de ”moldovenizare” au eșuat pe termen mediu, compromisul la care s-a ajuns de fiecare dată a fost renunțarea la inventarea unei ”limbi moldovenești”, folosirea pe scară largă a limbii ruse și abandonarea utopiei. În realitate declarațiile referitoare la moldovenizare nu sunt altceva decât provocări politice către București – cei care le lansează de la Chișinău doresc declanșarea unui conflict și nimic mai mult.

Și ce ne rămâne după 200 de ani? Rusificarea a eșuat, colonizările forțate au fost eșecuri răsunătoare pe termen lung, moldovenizarea a devenit o fundătură politică, ”națiunea civică” este doar un instrument electoral. Problema rămâne, instrumentele cioplite strâmb nu au efect și mai nimeni nu are curaj să ia taurul de coarne.

3 Comments

  1. Aha

    Rusificarea a esuat?? hahaha uitati-va la dodon cu sotialistii lui fosti comunisti bolsevici si la toata prostimea care i-a votat. Rusificare n-a esuat , dintre toate republicile anezxate la URSS, pe acest petic de pamant rusificare a triumfat, Stalin ar fi in socat, nici el nu se astepta la atata prostime…

  2. Vlad Pâslaru

    Deși se revine asupra unui subiect sensibil – acela al identității noastre etnice, chestiunea este abordată greșit: populația băștinașă din spațiul pruto-nistrean nu poate avea alt nume decât PARTE A NAȚIUII ROMÂNE. Și punctum. Este greșit aplicată la populația RM și noțiunea de minoritate națională, pe care un document ONU o definește ca populație băștinașă minoritară. Astfel, minoritate națională sunt bascii din Spania. Conlocuitorii de alte etnii, indiferent cum s-au stabilit în RM nicidecum nu pot avea statutul de minorități naționale. Respectiv, RM nicidecum nu este stat multinațional, căci pe teritoriul său nu trăiesc două și mai multe națiuni; pe teritoriul său nu trăiește nici o națiune, ci doar o parte a națiunii române, precum și un număr de persoane de alte etnii.

  3. stefan

    Moldovenii din Romania NU vorbesc si scriu in limba rusa, nu urmaresc televiziuni de limba rusa, nu merg sa munceasca in Rusia, nu merg in bisericile Patriarhiei rusiei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.