Albia veche a râului Nistru a secat, iar nuferii, peștii, păsările și alte viețuitoare subacvatice au dispărut. În brațul fluviului Nistru din satul Talmaza, numit de localnici Nistrul Chior, nivelul apei este de aproximativ doi metri. Localnicii sunt îngrijorați și identifică surse financiare pentru a-l curăța.

nistru
Cotul Nistrului Chior care se termină în satul Talmaza. FOTO: Natalia Munteanu

În secolul al XIX-lea, după cutremurul din decembrie 1838 în lunca din satele Copanca și Leuntea din raionul Căușeni și satul Talmaza din raionul Ștefan Vodă s-a format albia râului Nistru, numită popular Nistrul Chior. Aceasta are configurația unei potcoave care de-a lungul cursului a format totodată mai multe coturi. Bazinul acvatic este fără scurgere și are o lungime de 43 de kilometri.

Nistrul Chior, monument natural neprotejat

Pe timpuri Nistrul Chior a fost o sursă importantă care le asigura hrana țăranilor din zonă, mai ales în perioada foametei din anii 1946-1947. „Tot ce mâncam noi luam din Nistrul Chior. În anul 1947 mama ne făcea turte din rădăcini de papură. În anii 1960 s-au defrișat peste 100 hectare de arbori, arbuști, pomușoare etc. Lebedele, nuferii albi și galbeni au dispărut. Astăzi nu a rămas nimic, chiar și pește este foarte rar. El practic e uscat în unele locuri, iar în altele mai este puțină apă”, își amintește Nicolae Grosu, locuitor din satul Talmaza. Pe acesta l-am cunoscut în cadrul unui tur de presă, organizat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din Moldova în parteneriat cu Fondul Global pentru Mediu cu scopul de a mediatiza problemele de mediu cu care se confruntă oamenii din sud-estul țării.

Nicolae Grosu din satul Talmaza FOTO: Natalia Munteanu

Chiar dacă Nistrul Chior s-a format în urma unei calamități naturale acesta nu este un fenomen unicat, deoarece râurile își mai schimbă albia din cauza viiturilor. Valoarea ireparabilă constă în biodiversitatea din lunca Nistrului de Jos. „Odată cu apariția Nistrului Chior s-a creat o uriașă zonă umedă în arealul albiei noi și vechi a râului Nistru. Toată zona dintre albii era un fel de laborator al biodiversității. Era un refugiu ideal pentru pești și viețuitoarele de apă. Satul Copanca era considerat California României. Băștinașii din Leuntea, Copanca și Talmaza erau privelegiați, chiar dacă inundațiile aduceau pierderi. Lumea a trăit în zona ceea foarte bine. Nu duceau lipsă de pește, păsări și alte produse ale Nistrului”, povestește Alecu Reniță de la Mișcarea Ecologistă din Moldova.

Cine a distrus ecosistemul din Lunca Nistrului

Fauna și flora din zona umedă au început să se piardă în anii 1960 atunci când regimul sovietic a dispus valorificarea terenurilor inundabile, astfel încât să nu mai existe terenuri sălbatice. Partidul Comuniștilor dorea să transforme zona în terenuri agricole. „Valorificarea” zonei umede a fost, de fapt, începutul distrugerii ecosistemului, potrivit ecologistului Reniță. „A fost o „miopie” și o necunoaștere a Partidului Comunist de a exploata ecosistemele. Noi culegem roadele „miopiei” lor”, susține Reniță.

Pământurile arabile de pe malurile Nistrului Chior aparțin localnicilor. Am văzut suprafețe plantate cu floarea soarelui, porumb, pomi fructiferi și legume. Cineva și-a adus acolo și o barcă, dar nu este funcțională din cauza debitului foarte redus al lacului. Fermierii nu au apă pentru irigare. Problema irigării ar putea fi soluționată prin curățarea Nistrului Chior. Aceste lucrări necesită circa 25 milioane de lei. În anul 1995 autoritățile locale au inițiat primele proiecte de salvare a Nistrului Chior, însă până acum nu au ajuns la rezultatul scontat. În acest context, ecologistul Alecu Reniță precizează că este nevoie de un program complex: „Dacă faci doar curățarea și nu dai drumul la apă, atunci în 10 ani va fi totul la loc”. Ecologistul consideră că agricultura nu este punctul forte al zonei. „Dacă păstrau fauna și flora aveau să aibă bogății acum. Nu am cifre concrete, dar nu cred să fie rentabilă agricultura”, mai spune Reniță.

nistru
Nistrul Chior, albia veche a râului. FOTO: Natalia Munteanu

Șeful Inspectoratului Ecologic Ștefan Vodă, Ion Morari, consideră că „dacă se curăță Nistrul Chior, atunci apa va fi folosită doar pentru agricultură. Noi stricăm flora și fauna care a mai rămas. Trebuie luat în ocrotirea statului și de păstrat așa cum este”. Morari a precizat că în general în Moldova nivelul apei în râuri și fântâni se reduce considerabil, iar acest lucru va agrava situația apei pentru irigare în viitor. La rândul său, Alecu Reniță a spus că nivelul apei în râul Nistru se reduce, iar peste câțiva ani nu vom avea de unde lua apă potabilă.

Astăzi, bătrânul Nistru aprovizionează cu apă circa 8 milioane de oameni din Republica Moldova și Ucraina.

Astăzi fermierii din satul Talmaza sunt conectați la sistemul de irigare din Ștefan Vodă, unul foarte costisitor, motiv pentru care Societatea Ecologică „Biotica” vrea să-i ajute prin atragerea unui grant în valoare de 50.000 euro din Elveția. Dacă elvețienii vor aproba proiectul, atunci albia Nistrului Chior ar putea fi curățată parțial. Totodată, autoritățile locale încearcă să protejeze zona umedă prin instituirea Rezervației Naturale „Lunca Nistrului de Jos”, despre intenția cărora vom relata într-un alt articol.


Vă invităm să ne urmăriți pe Facebook și pe Instagram.

1 comentariu

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*