Noul procuror general: Eduard Harunjen – are un mandat de 7 ani și promite reforme profunde

Interimarul Eduard Harunjen a fost desemnat drept procuror general de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). CSP urmează să propună candidatura lui președintelui țării pentru numire. Președintele țării va putea doar o singură dată să respingă candidatura acestuia, potrivit legii.

Eduard Harunjen a acumulat cel mai mare punctaj în cadrul interviului. Noul procuror general va avea un mandat de 7 ani fără drept de reînnoire.

Promisiunile lui Harunjen

Eduard Harunjen a spus, în cadrul interviului în fața CSP, că dacă nu ar fi fost numit de ex-procurorul general să asigure interimatul funcției, cel mai probabil, că nu s-ar fi gândit să devină șef pe procurori. Totodată, acesta a spus că nu vrea să rateze ocazia de a reforma instituția. Procurorul le-a spus colegilor că în calitate de procuror general interimar a cunoscut atât părțile slabe a sistemului, cât și părțile tari.

Acesta a spus că vrea să modernizeze procuratura astfel ca ofițerii de urmărire penală să poată facă față noilor provocări și noilor metode de infracțiune.

Harunjen susține că noul procuror general trebuie să vină cu o nouă politică de cadre. Totodată, acesta a spus că vrea să îmbunătățească imaginea procuraturii în societate prin transparentizarea activității și o comunicare mai eficientă cu presa, și cetățenii. Procurorul speră că pentru îmbunătățirea actului justiție este necesar să fie realizată ideea de implementarea dosarului electronic, la care să aibă acces toți actorii conectați la dosar – procurorii, judecătorii, avocații, etc.

Eduard Harunjen a recunoscut că dosarul „furtul miliardului” a scos la iveală două mari probleme ale sistemului – organizarea activităților de muncă și personalul care activează.

Acesta a spus că procurorul general trebuie să-și asume riscurile pentru a implementa reforma, dar și să protejeze instituția de atacurile la care este supusă. Acesta nu a spus cine stă în spatele atacurilor, dar a menționat că aceste forțe alocă resurse financiare considerabile pentru a împiedica activitatea procurorilor în dosare mari cum ar fi cel a lui Veaceslav Platon, devalorizarea băncilor BEM, etc. Mai mult, Harunjen a spus că aceste forțe investesc bani nu doar în Moldova, dar și în UE, SUA.

Procurorul a spus că modernizarea procuraturii este posibilă atât cu ajutorul material, cât și de analiză al partenerilor de dezvoltare.

CV-ul lui Harunjen

Eduard Harunjen s-a născut la 19 mai 1972 în orașul Cupcini, raionul Edineţ. Cariera și-a început-o în cadrul organelor de drept în anii 1992-1993 în calitate de anchetator-interimar al SA a CPS Centru municipiu Chişinău. În 1993-1994 a fost anchetator-interimar al SA a CPR Ialoveni. În 1994-1996 acesta activa în calitate de procuror de secţie în Procuratura municipiului Chişinău, iar în următorii doi ani procuror în Secţia supraveghere a anchetei şi cercetării penale în organele MAI. Din 1998 până în 2002 a fost şef-adjunct al Secţiei supraveghere a anchetei şi cercetării penale în organele MAI, iar în perioada 2002-2003 -adjunct al procurorului municipiului Chişinău pe urmărirea penală. Din 2003 până în 2005  a fost şef adjunct al Secţiei control şi conducere a urmăririi penale în organele teritoriale ale MAI, iar în următorii 6 ani – şef al Secţiei control al urmăririi penale. Din 2011 până în 2013 – procuror pentru misiuni speciale în Procuratura Generală, iar în următorii 2 ani  – procuror anticorupţie. În perioada 03.07.2015-31.07.2016 – a fost prim-adjunct al Procurorului General.

Dosarul 7 aprilie 2009

Can­di­da­tul Edu­ard Haru­n­jen are o expe­rien­ță de 20 de ani în orga­ne­le Pro­cu­ra­tu­rii. Aces­ta locu­ieș­te într-un imo­bil de mili­oa­ne din capi­ta­lă, potrivit unei investigații realizate de Ziarul de Gardă. Casa a fost dată în exploa­ta­re în anul 2011, când Haru­n­jen deți­nea func­ția de pro­cu­ror pen­tru misiu­ni spe­ci­a­le în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­ra­le (PG). Soția sa, Ade­la Haru­n­jen, este secre­ta­ra Cur­ții de Arbi­traj Comer­ci­al Inter­națio­nal de pe lân­gă Came­ra de Comerț și Indus­trie a R. Mol­do­va. Con­form date­lor publi­ce, Ade­la Haru­n­jen este și șefa Sec­ți­ei juri­di­ce din cadrul insti­tu­ți­ei.

În 2010, pe nume­le lui Edu­ard Haru­n­jen și a altor doi pro­cu­ro­ri a fost ini­ția­tă o pro­ce­du­ră dis­ci­pli­na­ră în care se invo­ca nimi­ci­rea dosa­ru­lui penal por­nit pe fap­tul dece­su­lui lui Ion Ţîbu­leac în urma eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009, dar și fap­tul că aces­ta ar fi tăi­nu­it exis­ten­ța unei hotă­râri pri­vind por­ni­rea urmă­ri­rii pena­le pe fap­tul dat. Can­di­da­tul la func­ția de pro­cu­ror gene­ral mai era învi­nu­it că, neîn­te­me­iat, a con­si­de­rat legal refu­zul de a nu por­ni urmă­ri­rea pena­lă pe acest caz. Potri­vit hotă­rârii Cole­gi­u­lui dis­ci­pli­nar din 20 iulie 2010, Edu­ard Haru­n­jen, fiind șef al Sec­ți­ei con­trol al urmă­ri­rii pena­le, a fost recu­nos­cut cul­pa­bil de „înde­pli­ni­rea neco­res­pun­ză­toa­re a obli­ga­ți­i­lor de ser­vi­ciu”. Pen­tru aba­te­rea dis­ci­pli­na­ră con­sta­ta­tă, pro­cu­ro­rul a fost sanc­țio­nat dis­ci­pli­nar cu „aver­tis­ment”. Aces­ta a con­tes­tat hotă­rârea adop­ta­tă în pri­vin­ța sa, soli­ci­tând anu­la­rea ei.

„Cole­gi­ul dis­ci­pli­nar ero­nat a ajuns la con­clu­zia pre­cum că pro­cu­ro­rul Haru­n­jen „a tăi­nu­it exis­ten­ța hotă­rârii pri­vind por­ni­rea urmă­ri­rii pena­le pe fap­tul dece­su­lui cet. Ion Țîbu­leac”, a fost con­clu­zia Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP), con­dus pe atun­ci de Iurie Gara­ba, con­tra­can­di­da­tul lui Haru­n­jen la func­ția de pro­cu­ror gene­ral. Ast­fel, pro­ce­du­ra dis­ci­pli­na­ră a fost înce­ta­tă, scriau jurnaliștii de la ZDG.

Cine a fost admis la concurs

Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor din 22 noiembrie 2016 au fost admise pentru participare în concurs 6 candidați: Ruslan Cașu (procuror al sectorului Ciocana, municipiului Chişinău), Iurii Garaba (adjunct al procurorului general), Eduard Harunjen (procuror general interimar), Viorel Morari (procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie), Igor Popa (procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău), Igor Serbinov (adjunct al procurorului general).

Toți candidații la șefia Procuraturii au experiență de activitate de anchetatori.

Dodon sau Timofti va numi procurorul general?

Potrivit noii legi, președintele Republicii poate respinge o singură dată candidatura propusă de Consiliul Superior al Procurorilor pentru funcția de procuror general în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcția respectivă, de încălcare de către candidat a legislației sau de încălcare a procedurilor legale de selecție a acestuia.

Igor Dodon a declarat, ieri, că există pericolul ca și procurorul general să fie numit de președintele Timofti. Dodon crede că Timofti nu se va opune unei candidaturi, înaintate de guvernare.

Acesta a cerut Curții Constituționale să se convoace de urgență, imediat după soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse, pentru a fi aprobată decizia finală referitor la alegerile prezidențiale.

Anterior, Dodon, care, dacă va fi învestit în funcție, va numi următorul procuror general, spunea că își dorește un nou concurs pentru desemnarea candidaturilor care vor fi înaintate de Consiliul Superior al Procurorilor.

Spicherul Parlamentului Andrian Candu a precizat că numirea procurorului general de președinte este mai mult o procedură simbolică și că CSP este instituția care selectează și propune candidatura. Totodată, acesta a spus că în cazul în care Dodon va deveni președinte, ultimul ar trebui să se conformeze legii pentru că în caz contrar Parlamentul poate să-l demită.