Oameni din Găgăuzia. Gavril Gaidarji a pus bazele alfabetului găgăuz în grafie latină

Conservarea culturii și limbii poporului găgăuz a avut loc datorită unor personalități de mare valoare, care au exercitat o importantă activitate culturală în slujba poporului lor. Una dintre marile personalități care a participat la renașterea și evoluția limbii și culturii găgăuze în perioada sovietică și mai apoi în primii ani de independență a Republicii Moldova a fost Gavril Gaidarji, cel care poate fi considerat drep cel mai mare pedagog și poet găgăuz, după Mihail Ceachir.


CITIȚI ȘI: Oameni din Găgăuzia. Mihail Ceachir, preotul care a promovat limba română printre găgăuzi


Bustul lui Gavril Gaidarji, inaugurat pe 26 aprilie 2013 în Comrat FOTO gagauzinfo.md

A primit o educație pe baza dogmelor religioase

S-a născut în anul 1937 într-o perioadă de renaștere a găgăuzilor în timpul României Mari, în satul basarabean Carbolia (acum parte din raionul Vulcănești, UTA Găgăuzia, Republica Moldova), într-o familie numeroasă și cu niște părinți foarte credincioși. Prenumele de Gavril îl va primi în cinstea marelui apostol creștin și va fi educat încă de mic în spiritul dogmelor religioase.

Atras de științele umaniste

A plecat din satul natal încă de la o vârstă fragedă, pentru a-și continua studiile la Colegiul de formare a cadrelor didactice „A.S. Makarenko” din Tiraspol, pe care le-a încheiat cu succes. Din dorința de a își perfecționa abilitățile pedagogice, dar și înclinația pe care o avea pentru științele umaniste, a decis să plece la Chișinău, acolo unde, începând cu anul 1957, va urma cursurile Facultății de Istorie și Filologie din cadrul Universității de Stat a Moldovei.

O importantă activitate didactică

După ce a obținut diploma în istorie și filologie, în 1962, Gaidarji și-a început cariera profesională în orașul Bălți, în calitate de jurnalist la ziarul „Iskra“. Nu a stat prea mult departe de activitatea sa favorită, așa că, începând cu anul 1963, acesta s-a angajat la Institutul Pedagogic din Bălți, la Catedra de limba rusă și lingvistică generală, unde a lucrat până în 1987. Între timp, în 1972, a finalizat cu succes studiile postuniversitare la Institutul de Lingvistică al Academiei de Științe a URSS, susținând teza de master în domeniul limbilor turcice. De numele pedagogului găgăuz este legată și activitatea didactică la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău, unde a predat filologia găgăuză în perioada 1988-1995.

Activitate literară și lingvistică de mare importanță

În calitate de lider în domeniul lingvisticii, Gaidarji a participat la publicarea unui număr important de manuale în limba sa maternă, dar și alcătuirea manualelor de literatura metodică, dedicate pregătirii profesionale a educatorilor și învățătorilor, manuale care sunt folosite și astăzi pentru predarea tinerelor generații. De asemenea, activitatea sa linvistică a fost încununată de publicarea a două monografii: Гагаузский язык. Относительное и бессоюзное подчинение придаточных, în 1973 și Гагаузский синтаксис. Придаточные предложения союзного подчинения, publicat în 1981. Activitatea sa în calitate de filolog a lăsat moștenire poporului găgăuz peste 60 de articole științifice despre filologia găgăuză cum ar fi Limba găgăuză în izvoarele istorice, Limba găgăuză: de la trecut la prezent, Limba găgăuză: problema identității, Limba găgăuză: problema alfabetului, Limba găgăuză: problema normelor de ortografie etc. În anul 1972 a mai publicat și o colecție de poezie, intituală Ana Taraf (Plai Natal), iar în 1981 a contribuit la scrierea unei cărți de poezii, povești, ghicitori pentru copii Chyk, chyk, gÿnesh (Vino, vino, soare), precum și o colecție de poezii Frunze roșii în 1984.

Activitate științifică la nivel internațional

Activitatea științifică a lui Gaidarji a fost concentrată pe studiul aprofundat al limbii găgăuze. Așadar, el a fost autorul conceptului alfabetului găgăuz bazat pe alfabetul latin, fiind de asemenea și principalul autor al stabilirii regulilor de ortografie și punctuație a limbii găgăuze. În calitate de președinte al Comitetului Republican pentru terminologia limbii găgăuze, linvistul a participat la o serie de proiecte internaționale majore. A participat la alcătuirea Atlasului lingvistic al Europei (1982) și două proiecte organizate de Societatea lingvistică turcă: comparația gramaticii limbilor turcice și la alcătuirea Marelui dicționar comparativ al limbilor turcice (1994-1995), dar și co-autor al dicționarului moldo-găgăuzo-rus. Datorită eforturilor din ultimii ani de viață, a fost deschisă pe lângă Academia de Științe a Moldovei o școală doctorală cu specializare în limbile turcice.

Pentru activitatea sa artistică și științifică a primit recunoașterea cuvenită încă din timpul vieții sale. Lui Gaidarji i-au fost acordate numeroase distincție și onoruri: medalia Comitetului Central al Comsomolului „Pentru dezvoltarea terenurilor nedezvoltate“ (1958), „Excelență în domeniul educație populare din RSSM“ (1970), titlul de „Personalitate emerită în activitate științifică a Republicii Moldova” (1997), fiindu-i acordat și titlul de „Cetățean de Onoare al Găgăuziei“. De asemenea, unul din cele mai prestigioase licee din orașul Comrat, dar și o stradă din satul Carbolia, îi poartă numele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *