La aproape 30 de ani de la independența Republicii Moldova societatea moldovenească este mai divizată ca niciodată. Autoritățile moldovenești se confruntă cu o rezistență dârză din partea minorităților naționale, care nu își mai văd viitorul alături de cel al Moldovei. Dintre acestea cea mai dură opoziție vine din partea găgăuzilor, care manifestă o opoziție dură față de parcursul european al Republicii Moldova. Autonomia teritorială, pe care aceștia au obținut-o în anul 1994, le oferă pârghiile necesare pentru a se opune, uneori creându-se impresia că scopul acesteia este mai mult unul politic și nu unul cultural.

Referendumul din anul 2014 (declarat ilegal de autoritățile centrale) a scos și mai mult la iveală aspirațiile estice ale găgăuzilor, aspirații care contravin parcursului european în care s-a angajat Republica Moldova începând cu anul 2009. Constant, unii funcționari și oameni politici de la Chișinău aruncă săgeți în direcția Găgăuziei, acuzându locuitorii autonomiei de complot împotriva statului, de nerespectarea legilor, de trădare a intereselor statului sau chiar fiind numiți ca „sclavi” ai Moscovei. Binențeles că pe de o parte există deseori motive întemeiate și aceste acuzații au acoperire, dar pe de altă parte vinovați de această situație se fac în primul rând politicienii moldoveni care de-a lungul acestor 26 de ani s-au perindat pe la cârma statului, în condițiile în care nu a fost niciodată inițiat un plan de la Chișinău care ar avea drept scop integrarea găguzilor în societatea moldovenească.

Găgăuzii, pe post de șantaj

Politicienii moldoveni au menținut voit și conștient o situație de tensiune între populația autohtonă și alogeni, fie pentru a bloca orice intenție europeană a moldovenilor, fie de partea cealaltă pentru a crea o problemă artificială ce i-ar îndepărta pe moldoveni de la adevăratele probleme. De asemenea, unii politicieni interpretează neadevărat și folosesc abuziv articolul 1.3 al Legii Nr. 344 din 23.12.1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei, șantajând autoritățile centrale fie cu destrămarea statului, fie cu o revoluție. Alții fac din găgăuzi, dar și din alte minorități țapi ispășitori, pe motiv că aceștia s-ar face vinovați de dezastrul socio-economic în care a intrat Moldova în ultimii ani și provoacă astfel discursuri populiste, provocatoare și uneori chiar șovine – acțiuni care într-un stat cu o populație pestriță cum este Moldova nu face bine nimănui.

Provocări venite din partea găgăuză

Parcursul european în care s-a angajat Moldova din 2009, crearea unor relații strânse cu România, dar în special reapariția ideii de Unire cu România, a iscat o puternică reacție adversă din partea unei părți a societății moldovenești. În societate s-a „aruncat” zvonul că parcursul european înseamnă automat adoptarea unei politici antiruseși. Aceste acțiuni au reactivat problema găgăuză, care în timpul guvernării comuniste părea că dispăruse. Astfel că unii lideri de la Comrat, prin manipulare și dezinformare, dar și din dorința de a câștiga capital politic, s-au lansat în atacuri dure, dar și acțiuni cu scopul de a destabiliza situația politică în Moldova. Autoritățile de la Chișinău fie nu au reacționat, fie au făcut-o destul de timid. Așa s-a întâmplat și în cazul referendumului din 2014, atunci când de fapt a avut loc un atentat asupra integrității teritoriale a statului, iar până în zilele noastre nimeni nu a fost pedepsit.

Este nevoie de un plan care i-ar ajuta pe găgăuzi să se integreze

Divizarea societății nu are cum să ducă la un progres social, de aceea este imperios necesar un plan bine întocmit, care ar integra regiune găgăuză atât sub aspect socio-economic, cât și din punct de vedere politic și lingvistic. Desigur că acest plan trebuie făcut pe o perioadă de 5-10 ani și cu acordul autorităților locale, așa încât să nu contravină intereselor găgăuzilor. Autoritățile moldovenești ar trebui să adopte o politică mai agresivă și să se implice mai mult în autonomie. Binențeles că încrederea în conducerea centrală este raportată la calitatea vieți și atunci un prim pas ar fi îmbunătățirea nivelului de trai.

Limba română – un factor catalizator

Primul pas ce trebuie făcut este acordarea unei importanțe deosebite învățării limbii române în regiune. Găgăuzii au înțeles deja că e bine să cunoască limba română, așadar un prim pas este deja făcut. Marea problemă este în efortul minim pe care îl depun autoritățile de la Chișinău în popularizarea și crearea unor codiții favorabile învățării acesteia.

Prin urmare, astăzi în Găgăuzia nu există nicio instituție preșcolară în limba de stat și doar trei instituții preuniversitare. Este astfel imperios necesară deschiderea a cât mai multe instituții educaționale în limba română, dar și organizarea unor cursuri pentru studierea ei. De asemenea, trebuie acordată o maximă atenție învățării limbii române în școlile rusești, asigurând acestea cu material didactic și cadre didactice bine instruite. Ministerul Educației trebuie să se implice activ în procesul educațional din UTA Găgăuzia, așa încât obiectul „Limba română” să nu fie tratat superficial, cum se face în prezent.

Bineînțeles că astfel de măsuri ar trebui luate și în nordul Moldovei, și în raionul Taraclia – scopul final să fie crearea unei societăți civice puternice care să poată sancționa derapajele clasei conducătoare, nu să lupte unii împotriva celorlalți.

4 comentarii

  1. Problemă creată artificială tot de serviciile secrete rusești pentru a menține Moldova în mîinele lor. om scăpa de propaganda rusească, vom scăpa și de o sumedenie de probleme.

  2. Si iata ca ma uit la propunerea lui Dodon de a federaliza tara, in conditii cand societatea dezbinata in 2 tabere, la ce efect oare el se asteapta?

  3. Până la urmă politicienii de acolo înțeleg că mai multe ajutoare financiare vin din statele UE, dar nu din Rusia. Înainte a fost mai problematic în privința UTA Găgăuzia. Acum lucrurile s-au mai liniștit puțin.

  4. Găgăujii ar trebui să primească vre-o lecție, îmi displace autonomia asta intaurată de ruși, să-iia colo pe teritoriu la Ruși că au părin taigaua ceia unde să-i trimită!

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*