Guvernul de la Chișinău a identificat 25 de acțiuni pe care vrea să le implementeze în Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia (UTA Găgăuzia) în următorii 3 ani. Calitatea infrastructurii din regiune, dar și problemele identitare se regăsesc în documentul aprobat în decembrie de executiv.

Membrii Guvernului s-au întrunit, pe 4 martie 2016, într-o ședință specială în satul Avdarma din Găgăuzia FOTO gov.md
Membrii Guvernului s-au întrunit, pe 4 martie 2016, într-o ședință specială în satul Avdarma din Găgăuzia FOTO gov.md

În ediția din 23 decembrie a Monitorului Oficial a fost publicat planul de acțiuni privind dezvoltarea socio-economică a Unității Teritorial Autonome Găgăuzia pentru perioada 2016-2019. Documentul a fost elaborat de Guvern și semnat de mai mulți miniștri. Planul de acțiuni are ca scop dezvoltarea regiunii prin implementarea unor serii de proiecte în domeniul educației, economiei și sănătății. Responsabilitatea pentru o implementare cât mai eficientă a planului de acțiuni i-a revenit Ministerului Economiei, care „va prezenta anual Guvernului, până la data de 1 februarie a anului în curs, raportul privind implementarea Planului de acțiuni”.

Limba găgăuză, o prioritate pentru autonomie

Ministerul Educației va asigura implementarea reformelor necesare pentru dezvoltarea și popularizarea limbii găgăuze în instituțiile de educație din UTAG, aceasta fiind una din principalele responsabilități. Astfel, este stipulat că pe lângă „pregătirea și editarea manualelor, materialelor didactice, curriculum-ului și ghidurilor în limba găgăuză și limba rusă”, Ministerul Educației se angajează să „diversifice planul de admitere finanțat din bugetul de stat pentru Universitatea de Stat din Comrat în scopul asigurării cu cadre didactice tinere în limba română și limba găgăuză”.

Deși de 22 de ani – de când există UTAG – s-a vorbit mereu despre promovarea limbii găgăuze, totuși asistăm astăzi la un proces de marginalizare a limbii găgăuze în regiune, limba găgăuză fiind considerată un chin pentru elevii de liceu. Mulți dintre părinți preferă să își dea copiii la școli cu predare în limba română, tocmai pentru a-i elibera de povara limbii găgăuze la examenul de bacalaureat. De asemenea, o prioritate o mai constituie finalizarea construcțiilor și darea în exploatare a grădiniței de copii din satul Cișmichioi, finanțată de președintele Turkmenistanului.

Lipsa surselor de apă, o problemă actuală a Găgăuziei

Cele mai des întâlnite măsuri pe care guvernul se angajează să le ia sunt legate fie de dotarea cu apă a unor localități, fie de curățarea resurselor hidrografice naturale. Astfel, conform planului, guvernul se angajează să „curățe albia râului Ialpug și a canalelor de desecare”, dar și să „reconstruiască bazinul acvatic din satul Cazaclia”. De asemenea, autoritățile de la Chișinău consideră că „elaborarea proiectului de construcție a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în mun. Comrat” și „reparația capitală a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare a orașului Vulcănești” sunt prioritare.

Pavel Filip, întâlnit cu pâine și sare în satul Avdarma din Găgăuzia, 4 martie 2016 FOTO gov.md
Pavel Filip, întâlnit cu pâine și sare în satul Avdarma din Găgăuzia, 4 martie 2016 FOTO gov.md

Or, lipsa unor rețele eficiente de alimentare cu apă și de canalizare este o problemă primordială. Constatăm că în secolul al XXI-lea, un oraș de gradul II din Republica Moldova, municipiul Comrat, are reale probleme privind sistemul de alimentare cu apă și sistemul de canalizare, în ciuda faptului că Moldova a primit în ultima perioadă sume imense pentru dezvoltarea infrastructurii.

De asemenea, o serie de investiții în dezvoltarea culturii și reabilitarea monumentelor culturale din Gagăuzia îi va reveni Consiliului executiv al UTA Găgăuzia. Printre acestea se numără construcția Casei de creație din Comrat, construcția unei clădiri destinate teatrului național găgăuz, dar și reparația tuturor caselor de cultură din regiune. Reabilitarea și construcția numeroaselor clădiri de cultură este în strânsă legătură și cu dezvoltarea turismului, autoritățile de la Comrat considerând că este necesară „elaborarea și aprobarea Strategiei de dezvoltare a turismului în UTA Găgăuzia”.

Vinurile găgăuze, în atenția Guvernului

În planul de acțiuni al Guvernului se mai acordă o importanță deosebită vinurilor găgăuze, considerându-se necesară alocarea fondurilor companiilor vitivinicole din UTA Găgăuzia, în scopul participării la expoziția internațională Prowein din Germania, expozițiilor din China și Word BulkWine Expo din orașul Amsterdam. Alte necesități parvenite pentru perioada următoare ar fi atragerea tinerilor specialiști în toate sferele, dar și o atenție specială acordată de asistenții sociali familiilor social vulnerabile și copiilor rămași fără părinți.

Planul de acțiuni reușește să surprindă, în general, principalele necesități ale regiunii. Nu este stipulată însă o sumă care urmează să fie cheltuită pentru punerea în aplicare a acestui proiect în următorii 3 ani. Conform legii bugetului de stat, în anul 2017 UTA Găgăuzia va primi 330 milioane de lei, iar bugetul total al regiunii aprobat de Adunarea Populară de la Comrat este de 570 de milioane de lei, cu 55 de milioane mai mult decât în anul 2016.

Irina Vlah, despre „responsabilitățile pe care și le-a asumat Guvernul”

Bașcanul autonomiei, Irina Vlah, face declarații pentru presă după ședința din 4 martie 2016 FOTO gov.md
Bașcanul autonomiei, Irina Vlah, face declarații pentru presă după ședința din 4 martie 2016 FOTO gov.md

Despre acest plan de acțiuni a vorbit și Irina Vlah pe 26 decembrie, atunci când a prezentat un raport privind activitatea Comitetului executiv al Găgăuziei pentru anul 2016. Aceasta a subliniat în special faptul că „Guvernul de la Chișinău și-a asumat responsabilitatea pentru un șir de acțiuni incluse în document (…) Iar ceea ce este mai important e că Guvernul a promis astfel că în viitor va identifica resurse financiare pentru aceste proiecte”. Vlah a mai amintit despre ședința Guvernului din 4 martie 2016 care a avut loc în afara Capitalei, anume în satul Avdarma: „A fost o etapă importantă pentru apropierea Chișinăului de Comrat”. „Organizarea ședinței în afara Capitalei a demonstrat nu numai interesul Guvernului în rezolvarea problemelor de actualitate a locuitorilor din Găgăuzia, dar a permis rezolvarea unor probleme social-economice concrete”, a spus bașcanul autonomiei.

3 comentarii

  1. Dupa ce veti primi banii, iarasi veti spune ca iati primit de la F.Rusa si nu de la conducerea centrala sau din partea UE? Vlah umbla cu paiele in cap , iar cei de la Guvernare din diferie motive continua sa-i sustina.

  2. Problema Găgăuziei trebuia discutată încă din anii 1990, desigur că e bine, dar mă miră că abia acest guvern s-a apucat serios de această situație.

  3. Nemijlocit am vut des ocazila sa vedem ca o majoritate din gagauzi tind spre un viitor european. Dar totusi sa vedem cum se vor axa chiar autoritatile Gagauze.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*